Ți-e frica de înălțime? Te panichezi când ești la înălțime ? Închizi ochii când plimbările cu mașina implică altitudini mai mari? Nu îndrăznești să te uiți în jos de la un etaj înalt? Pur și simplu gândul de a te afla pe o scară te sperie?
Ei bine, este posibil să ai acrofobie sau frică de înălțime, o tulburare de anxietate care afectează aproximativ 5% din populație.
Suferi de Acrofobie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Acrofobia este temenul care definește frica de înălțime. Spre deosebire de o fobie specifică, cum ar fi aerofobia, care este frica de a zbura, acrofobia este legată de anxietatea care apare de în orice situație atunci când ești departe de sol.
În funcție de severitatea fobiei, s-ar putea să te temi când te afli la un etaj înalt al unei clădiri la fel de mult ca atunci când urci pe o scară sau zbori cu un avion.
Cei care suferă de acrofobie – cuvântul provine din cuvântul grecesc care defineștre înălțimea, care este „acron”, și cuvântul grecesc pentru frică, care este „phobos” – de obicei nu se bucură de ieșirile în parcurile de distracții, dacă acestea implică roți și carusel.
Datorită fobiei lor de înălțime, persoanele cu acrofobie pot fi, de asemenea, reticente să stea pe dealuri înalte și pentru unele dintre ele poate fi stresant să se afle pe o scară rulantă sau într-un lift de sticlă.
Persoanele cărora le este frica de înălțime pot chiar să evite să conducă pe poduri, deoarece acest lucru poate provoca amețeli.
Din păcate, toate aceste evitări pot interfera cu calitatea vieții. Aceasta nu este o veste grozavă pentru femei, la care frica de înălțime este de două ori mai frecventă decât la bărbați.
Cum se manifesta acrofobia
Principalul simptom al acrofobiei este frica intensă de înălțime marcată de panică și anxietate, până la atacuri de panică. Pentru unii oameni, înălțimile extreme declanșează această frică. Alții se pot teme de orice fel de înălțime, inclusiv scări mici sau scaune.
Acest lucru poate duce la o serie de simptome fizice și psihologice.
Simptomele fizice ale acrofobiei includ:
transpirație, dureri în piept sau senzație de apăsare și bătăi ale inimii crescute
senzația de rău sau de amețeală când ești sau te gândești la înălțimi
tremur
senzație că îți pierzi echilibrul atunci când privești spre un loc înalt sau de la înălțime
Simptomele psihologice pot include:
instalarea panicii atunci când vezi locuri înalte sau te gândești că trebuie să urci într-un loc înalt
ai o frică extremă de a rămâne undeva sus
experimentezi anxietate și frică extremă atunci când trebuie să urci scările, să te plimbi pe o pasarelă, să privești pe fereastră sau să conduci de-a lungul unui pasaj suprateran
te îngrijorezi excesiv că ai putea să întâlnești înălțimi
O persoană cu frica de înălțime poate avea, de asemenea, următoarele comportamente:
evită situații în care se poate expune la înălțimi
evită să vorbească despre înălțime
experimentează panica la gândul că trebuie să fie undeva sus
se îngrijorează cu privire la scenariile viitoare în care poate întâlni înălțimi
De ce apare teama de inaltime?
Fobiile se dezvoltă de obicei în copilărie. Nu există o singură cauză a acrofobiei, dar cercetătorii au dezvoltat mai multe teorii cu privire la motivul pentru care această frică s-ar putea dezvolta:
Evolutiv
Teoriile evolutive ale fobiilor sugerează că oamenii sunt predispuși să se teamă de anumite lucruri care ar putea fi periculoase. În acest caz, căderea de la înălțime amenință supraviețuirea. Din acest motiv, teoreticienii evoluționisti cred că frica de înălțime poate fi înnăscută.
Teorii comportamentale
Teoriile comportamentale legate de fobii sugerează că oamenii dezvoltă o frică prin interacțiuni cu mediul lor. De exemplu:
Observație: Un copil care își observă părinții sau îngrijitorii care se confruntă cu frică de înălțime poate dezvolta aceeași frică.
Traume: O persoană care a avut sau a asistat la o experiență nefericită cu înălțimea poate dezvolta acrofobie.
Condiționare clasică: dacă o persoană are o experiență proastă, cum ar fi căderea dintr-un copac, poate asocia această experiență cu înălțimea.Persoana învață apoi să asocieze înălțimea cu căderea, determinându-l să se simtă speriat data viitoare când se confruntă cu o situație similară.
Ca urmare a acestei asocieri învățate între înălțime și cădere, perspectiva comportamentală sugerează că o persoană ar avea frică în timpul viitoarelor întâlniri cu înălțimea.
Sfaturi pentru a gestiona acrofobia
Expunere treptată la frică
Infruntă-ți frica – sună deja a clișeu din citate și discursuri motivaționale, dar este absolut necesar atunci când vine vorba de depășirea fricii de înălțime, deoarece expunerea te ajută să te destabilizezi în fața declanșatorilor.
O modalitate excelentă de a folosi acest lucru pentru a-ți depăși frica de înălțime este să te expui treptat în diverse situații.
Începe cu ceva ușor – începe cu o plimbare pe un deal și încearcă să urci cât mai sus, fără să scapi din vederea altitudinea.
Alternativ, poți face acest lucru cu o clădire cu mai multe etaje.
Această metodă de expunere treptată necesită timp, dar în cele din urmă, vei ajunge în vârful dealului și vei putea face ceva ce nu ai crezut că ai putea.
Raționalizează-ți frica de înălțime
Când ai acrofobie, frica este adesea declanșată în situații care nu sunt raționale. De exemplu, ar putea să-ți fie frică să stai la ultimul etaj al unei clădiri, în ciuda faptului că este extrem de sigură și șansele să pățești ceva sunt nule.
Odată ce s-a dezvoltat o frică, este ușor să devii anxios și să uiți de cât de reale sunt anumite situații. Și asta duce de cele mai multe ori la alimentarea fricii.
Pentru a te opune acestui lucru, încearcă să faci un un efort conștient pentru a lua în considerare situațiile care îți declanșează frica de înălțime și încearcă să le raționalizezi.
Pregătește-te
Când vine vorba de a-ți înfrunta frica, pregătirea este esențială.
Imaginează-ți situația care îți provoacă frica de înălțime; imaginează-ți cum te vei simți în acel moment și gândește-te la modul în care vei putea să te relaxezi.
Acest proces este deosebit de benefic dacă știi că vei fi într-o situație care îți declanșează teama, deoarece știind la ce să te aștepți reduce probabilitatea de a deveni panicat și confuz.
Acest proces de planificare ajută la normalizarea sentimentului pe care îl ai când ești la înălțime, ajutându-te să devii mai mai încrezător.
Practică tehnici de relaxare
Bătăi rapide ale inimii, respirații scurte, transpirație excesivă – toate acestea sunt simptome frecvente asociate cu frica de înălțime, iar experimentarea acestor simptome pot duce și la asocierea cu un atac de panică.
Tehnicile de relaxare pot ajuta la minimizarea acestor simptome și la controlul acestora. Exercițiile de respirație profundă sunt una dintre cele mai simple tehnici de practicat și te pot ajuta într-adevăr să te simți mai relaxat.
De asemenea, este benefic să te concentrezi pe a face ceva, mai degrabă decât să te concentrezi asupra fricii tale.
-Cum să depășim frica de înălțime?
Frica de înălțime poate fi depășită prin câteva metode eficiente. Cum să depășim frica? Începe prin a expune treptat creierul tău la înălțimi mici, apoi mărește treptat nivelul de expunere. De asemenea, poți recurge la terapia cognitiv-comportamentală pentru a rezolva gândurile și fricile nerealiste legate de înălțime.
Este frica de necunoscut similară cu frica de înălțime?
Este frica de necunoscut similară cu frica de înălțime? Mulți oameni simt un sentiment de frică și anxietate atunci când se confruntă cu necunoscutul. Frica de necunoscut poate fi similară cu frica de înălțime în sensul că ambele pot provoca senzația de vulnerabilitate și pierdere a controlului.
Cum tratam frica de inaltime?
Fobiile nu necesită întotdeauna tratament. Pentru unii, evitarea situațiilor declanșatoare este relativ ușoară și nu are un impact major asupra activităților lor zilnice.
Suferi de Acrofobie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Dar dacă descoperi că frica de înălțime te împiedică să faci lucruri pe care îți dorești sau trebuie să le faci – terapia ar putea fi esențială pentru tine.
Ia în considerare o terapie pentru eliminarea fobiei dacă:
Aceasta cauzează o frică intensă sau atacuri de panică
Recunoşti că frica este excesivă şi nerezonabilă
Eviţi locuri şi situaţii din cauza fobiei
Evitarea ta interferează cu rutina zilnică sau cauzează o suferinţă semnificativă
Ai o fobie de cel puţin 6 luni
Terapia expunerii
Terapia cu expunere este considerată a fi unul dintre cele mai eficiente tratamente pentru fobii specifice. În acest tip de terapie, vei lucra cu un terapeut pentru a te expune încet obiectul fricii tale.
Pentru frica de înălțime, ai putea începe prin a privi imagini din interiorul unei clădiri înalte. S-ar putea să urmărești videoclipuri cu oameni care traversează frânghii, urcă sau traversează poduri înguste.
În cele din urmă, s-ar putea să ieși pe un balcon sau să folosești o scară. În acest moment, vei fi învățat tehnici de relaxare pentru a te ajuta să cucerești frica în aceste momente.
Terapia cognitiv-comportamentală Terapia cognitiv comportamentală poate ajuta dacă nu vă simțiți gata să încercați terapia de expunere. În TCC, vei lucra cu un terapeut pentru a depăși gândurile și stările care îți apar când ești la înălțime.
Această abordare poate include și o parte de expunere la înălțimi, dar acest lucru se face în general numai în condițiile de siguranță ale unei sesiuni de terapie.
HipnozaHipnoza s-a dovedit un tratament eficient pentru persoanele care suferă de orice tip de fobie.
Hipnoterapia ajută la identificarea cauzei, emoţiei principale care a declanşat fobia şi la schimbarea răspunsului emoţional când te întâlneşti în viitor cu obiectul sau situaţia declanşatoare.
Hipnoterapia poate ajuta, de asemenea, şi la instalarea de noi obiceiuri, reacţii, trăiri în situaţii similare.
Hipnoza este o terapie extrem de eficientă deoarece lucrează rapid şi direct cu subconştientul care este capabil să proceseze informaţiile mult mai eficient în lipsa implicării minţii critice. Autohipnoza este şi ea o metodă excelentă de a lupta cu fobiile.
Scopul hipnoterapiei este de a elimina modelul subconştient al fobiei.
Frica este importantă. Frica este sănătoasă. Frica este esențială pentru existența noastră.
În același timp, frica ne limitează, ne împiedică, ne paralizează. Dacă îți dai seama că frica de înălțime îți limitează viața, e timpul să faci primii pași spre vindecare.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Claustrofobia este o fobie situațională declanșată de o teamă irațională și intensă de spațiile înguste sau aglomerate. Claustrofobia poate fi declanșată de lucruri precum:
Să râmâi închis într-o cameră fără ferestre
Să fii blocat într-un lift
Să conduci pe o autostradă aglomerată
Suferi de Claustrofobie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Claustrofobia este una dintre cele mai frecvente fobii. Pentru unii oameni, claustrofobia poate dispărea singură, în timp, după expunere repetată la stimulii declanșatori. Alții pot avea nevoie de terapie pentru a gestiona și a face față simptomelor.
Ce este claustrofobia?
Cuvântul claustrofobie provine din cuvântul latin claustrum care înseamnă „un loc închis” și cuvântul grecesc phobos care înseamnă „frică”.
Claustrofobia este o tulburare de anxietate care provoacă o teamă intensă față de spațiile închise. Dacă devii foarte nervos, anxios, iritat atunci când te afli într-un loc strâns, cum ar fi un lift sau o cameră aglomerată, este posibil să ai claustrofobie.
Persoanele cu claustrofobie vor depune eforturi mari pentru a evita spațiile mici și situațiile care le declanșează panica și anxietatea.
Acestea pot evita locurile precum metroul și preferă să urce scările mai degrabă decât să ia un lift, chiar dacă sunt multe etaje.
Simptomele claustrofobiei
Simptomele claustrofobiei apar în urma unui declanșator, cum ar fi să rămâi închis într-o cameră. Ceea ce se consideră că este un spațiu mic poate varia în funcție de severitatea fobiei claustrofobului.
Claustrofobia se poate simți ca un atac de panică, având simptome foarte asemănătoare.
Simptomele claustrofobiei pot include:
transpiraţie
tremur
bufeuri
senzație de frică sau panică intensă
anxietate
dificultăți de respirație
hiperventilație
ritm cardiac crescut
gheară sau durere în piept
greaţă
senzație de leșin sau amețeală
senzație de confuzie sau dezorientare
Aceste simptome pot fi ușoare sau severe. Dacă te confrunți cu claustrofobia, poți, de asemenea:
să eviți declanșarea unor situații, cum ar fi călătoria în avioane, metrou, lifturi sau în mașini în timpul traficului intens
să cauți automat și compulsiv ieșirea din orice spațiu prea mic sau prea aglomerat
te simți speriat că ușile s-ar putea închide în timp ce te afli într-o cameră
Multe situații pot declanșa claustrofobia. Declanșatoarele pot include:
ești într-o încăpere mică fără ferestre
călătorești cu avionul sau într-o mașină mică
ești într-un lift
trebuie să faci o scanare RMN sau CT
ești într-o încăpere mare, dar aglomerată, la o petrecere sau un concert
Alte locuri care pot declanșa claustrofobia includ:
toalete publice
spălătorii auto
ușile rotative
vestiare
peșteri
tuneluri
Reacțiile includ:
verifici ieșirile și cauți un loc cât mai aproape de ele
senzație de neliniște când toate ușile sunt închise
rămâi lângă ușă într-o petrecere aglomerată sau întrunire
eviți să conduci sau să călătorești ca pasager atunci când traficul este susceptibil de a fi aglomerat
folosești scările în locul liftului, chiar dacă acest lucru este dificil și inconfortabil
claustrofobia implică teama de a fi restricționat sau limitat la o singură zonă, deci, așteptarea la coadă poate provoca, de asemenea, fobia la unii oameni.
Diagnosticarea claustrofobiei
Dacă simptomele au devenit persistente și interferează cu viața de zi cu zi, e timpul să cunsulți un specialist (medic, psihoterapeut, terapeut) . Un diagnostic te poate ajuta să gestionezi simptomele și complicațiile care apar în claustrofobie.
Un diagnostic de fobie specifică necesită următoarele:
Frică sau anxietate cu privire la un anumit obiect sau situație
Ca obiectul sau situația fobică să provoace aproape întotdeauna frică sau anxietate
Obiectul sau situația fobică este în mod activ evitat sau suportat cu frică sau anxietate intensă
Criteriile impun ca frica, anxietatea și evitarea:
Sunt disproporționate față de pericolul real reprezentat de obiectul sau situația specifică și de contextul socio-cultural
Provoacă suferință sau afectare semnificativă din punct de vedere clinic în domeniile sociale, profesionale sau în alte domenii importante de funcționare
Sunt persistente, de obicei durează șase luni sau mai mult
Psihologuleste cel care utilizează scale și chestionare în vederea formulării unei ipoteze diagnostice. Psihiatrul coroboreaza informatiile primite in timpul evaluării psihiatrice cu ipotezele diagnostice formulate de psiholog, pentru a pune diagnosticul final.
Pentru a clarifica anumite detalii, medicul poate folosi:
un chestionar de claustrofobie, pentru a ajuta la identificarea cauzei anxietății;
o scală de claustrofobie, pentru a ajuta la stabilirea nivelurilor de anxietate.
Care este cauza pentru aceasta frica de spatii inchise?
Este neobișnuit ca o fobie să înceapă după vârsta de 30 de ani, așa că majoritatea se dezvoltă în copilărie, în adolescență sau la vârsta adultă timpurie.
Acestea se dezvoltă de obicei la vârsta de 4 până la 8 ani. În unele cazuri, poate fi rezultatul unei experiențe traumatice timpurii. Un exemplu ar fi claustrofobia care se dezvoltă în timp după ce un copil are o experiență neplăcută într-un spațiu restrâns.
Claustrofobia poate fi, de asemenea, un ecou al obiceiurilor primilor oameni, urme lăsate în inconștientul colectiv dintr-un timp în care spațiile și persoanele necunoscute reprezentau, în general, o amenințare mult mai mare pentru siguranța personală decât în lumea de astăzi.
Ca multe alte fobii, cauzele claustrofobiei sunt complexe, cu o combinație de factori de mediu și genetici.
Frica este un instinct natural pentru toți oamenii, deoarece ne ajută să supraviețuim și să găsim siguranță, dar acest instinct devine extrem pentru cei cu claustrofobie.
Această teamă severă poate fi cauzată de o experiență traumatică din trecut, cum ar fi abuzul, blocarea într-un spațiu mic sau agresiunea,
Fobia poate fi cauzată și de un eveniment traumatic, cum ar fi:
rămâi blocat într-un spațiu strâns sau aglomerat pentru o perioadă lungă de timp
turbulențe în timpul unui zbor
în copilărie ești pedepsit prin a fi închis într-un spațiu mic, ca o baie
ești blocat în transportul public aglomerat
Claustrofobia poate fi observată și învățată de la un părinte sau un coleg. Dacă observi pe cineva apropiat care se teme de spațiile închise, este mai probabil să învăți acest model și să ai această teamă pe termen lung.
Cei cu un părinte claustrofob sunt mai predispuși să devină ei înșiși claustrofobi.
Când vine vorba de cauze genetice, cercetătorii conectează claustrofobia cudisfuncția amigdalei, care este centrul creierului pentru procesarea fricii.
Persoanele cu claustrofobie tind să aibă o amigdala mai mică, care joacă un rol crucial în provocarea anxietății, potrivit unui studiu din 2009.
Cercetările publicate de American Psychology Association au constatat, de asemenea, că cei cu claustrofobie judecă greșit distanțele și le văd mai aproape decât sunt de fapt, ceea ce explică de ce percep mai ușor pericolul în spații închise sau înguste.
Cum tratam teama de spatii inchise?
Claustrofobia este o afecțiune tratabilă, cu multe opțiuni eficiente disponibile. Tratamentul este eficient în 90% din cazuri – este o afecțiune vindecabilă.
Psihoterapia este una dintre cele mai bune opțiuni de tratament pentru claustrofobie și există mai multe forme de terapie care sunt eficiente în tratarea acestei fobii.
Tipuri de terapie pentru tratarea claustrofobiei
Terapia cognitiv comportamentală (TCC) – terapia cognitiv comportamentală este probabil cea mai utilizată metodă de tratare a tulburărilor de anxietate.
Un terapeut lucrează individual cu clientul pentru a schimba tiparele de gândire negative și comportamentele asociate cu gândurile și stările care declanșează claustrofobia.
Hipnoza s-a dovedit un tratament eficient pentru personele care suferă de orice tip de fobie. Hipnoterapia ajută la identificarea cauzei, emoţiei principale care a declanşat fobia şi la schimbarea răspunsului emoţional când te întâlneşti în viitor cu obiectul sau situaţia declanşatoare.
Hipnoterapia poate ajuta, de asemenea, şi la instalarea de noi obiceiuri, reacţii, trăiri în situaţii similare.
Hipnoza este o terapie extrem de eficientă deoarece lucrează rapid şi direct cu subconştientul care este capabil să proceseze informaţiile mult mai eficient în lipsa implicării minţii critice
Pentru claustrofobie, acestea arată ca niște sesiuni în care treci prin frica asociată cu spații închise și cauți modalități de a o depăși.
Terapia expunerii – aceasta este o altă metodă eficientă pentru tratarea claustrofobiei. Acest tip de terapie expune încet clientul la anxietatea sa, astfel încât în timp să se simtă mai puțin copleșit și controlat de aceasta.
Prin expunerea repetată la fobia sa, poți deveni desensibilizat de frica intensă asociată anterior cu situația.
Tehnici de vizualizare – aceste tehnici sunt, de asemenea, importante pentru tratarea claustrofobiei. În această metodă, cel care suferă folosește imagini mentale pentru a învăța cum să-și combată frica.
Vizualizarea unui spațiu sigur în timp ce experimentezi un atac de panică poate fi o tehnică utilă.
cum-tratezi-claustrofobia
Când sa apelezi la un specialist?
Cu toate că fobiile sunt comune şi ele nu provoacă întotdeauna disconfort există şi situaţii în care ele îţi pot perturba în mod semnificativ viaţa.
De exemplu, dacă suferi de claustrofobie e o mare problemă dacă trebuie să urci în fiecare zi cu liftul pentru a ajunge la birou.
Dacă evitarea obiectului, activităţii sau situaţiei care declanşează frica iraţională interferează cu funcţionarea ta normală sau te împiedică să faci activităţi care în mod normal te-ar bucura, este nevoie să cauţi ajutor.
Ia în considerare o terapie pentru a elimina claustrofobia dacă:
Evoluția ne-a lăsat o moștenire care este în urmă cu câteva milioane de ani. Suntem construiți pentru lumea Paleolitică dar trăim în prezent.
Frica irațională care înainte ne salva viața, acum ne cauzează tulburări de anxietate. Medicina și psihologia modernă face tot ce pot pentru a ajuta în această situație.
Suntem într-o continuă schimbare, într-o continuă evoluție iar aceasta are loc pe toate planurile.
Când te confrunți cu o situație declanșatoare, poate fi greu să faci față momentului. Există modalități de a gestiona această frică, deși te confrunți cu claustrofobia.
Practicarea unor strategii proprii de management ajută la scăderea anxietății trăite atunci când apare un declanșator.
Mulți oameni cu claustrofobie vor evita spațiile care declanșează afecțiunea. Dar este posibil să nu fie o soluție bună pe termen lung, deoarece în cele din urmă s-ar putea să ajungi într-o situație înfricoșătoare, dar inevitabilă.
Iată câteva modalități de a face față în timpul unui atac de panică și claustrofobia:
Respiră încet și profund în timp ce numeri până la trei cu fiecare respirație.
Concentrează-te pe ceva sigur, cum ar fi timpul care trece pe ceas.
Amintește-ți în mod repetat că frica și anxietatea ta vor trece.
Repetă că frica este irațională.
Vizualizează și concentrează-te pe un loc sau moment care îți aduce calm.
În acest timp acceptă că atacul are loc, amintește-ți că este OK să experimentezi aceste sentimente și că nu îți pune viața în pericol. Va trece 😊
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Agorafobia reprezintă, în general, o tulburare de anxietate care provoacă frică excesivă de spații deschise, însă există mai multe situații care o pot declanșa.
Suferi de Agorafobie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Pentru unii oameni poate să fie îngrozitor să plece de acasă. Cu terapie și modificări ale stilului de viață, oricine poate depăși tulburarea și participa normal și echilibrat la activități. Cu cât starea este diagnosticată mai devreme, cu atât tratamentele vor funcționa mai bine.
In acest articol afli mai multe despre agorafobie, inclusiv modul în care aceasta poate afecta viața unei persoane și tipurile de ajutor disponibile.
Ce este agorafobia?
Numele agorafobia provine din cuvântul grecesc antic „agora”, care se referă la un loc de adunare, o piață.
Oamenii deseori înțeleg greșit agorafobia ca pe o teamă de spații deschise, dar este mai complexă decât atât. Situațiile care pot declanșa frica la persoanele cu agorafobie includ:
spații aglomerate sau închise
spații deschise și îndepărtate
orice spațiu departe de casă
Unele persoane cu agorafobie au, de asemenea, atacuri de panică sau tulburări de panică. Când simptomele sunt severe, pot împiedica o persoană să-și părăsească casa.
Agorafobia se poate dezvolta la orice vârstă, dar simptomele apar de obicei la vârsta de 25-35 de ani și afectează femeile mai des decât bărbații.
Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, ediția a cincea (DSM-5) clasifică agorafobia ca tulburare de anxietate.
O persoană cu acest tip de tulburare are sentimente persistente de anxietate care îi afectează capacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi. Agorafobia este o tulburare de anxietate care implică teama de a fi în locuri din care este greu să scapi sau să primești ajutor.
Sentimentele de jenă, neputință sau blocare pot declanșa agorafobia. O persoană poate avea unul sau mai multe dintre aceste sentimente în zone aglomerate sau îndepărtate sau pe poduri sau mijloace de transport în comun, de exemplu.
Agorafobia se poate dezvolta după ce o persoană a avut la un moment dat un atac de panică. Teama de alte atacuri, de exemplu, poate determina persoana să evite tipurile de situații în care a avut loc primul atac. Deși agorafobia poate urma tulburarea de panică, DSM-5 le consideră diagnostice separate.
Persoanele cu agorafobie ar putea avea nevoie de ajutorul unui însoțitor pentru a vizita locuri publice. S-ar putea să se simtă incapabili să plece singuri sau deloc acasă.
Oricine poate să simtă anxietate sau nesiguranță uneori atunci când se află într-un spațiu public. Dar o tulburare de anxietate provoacă îngrijorări excesive care afectează activitățile zilnice. Agorafobia te poate face să simți frică și stres extrem, ceea ce te poate determina să eviți ieșirile din casă.
Cum îți poate afecta agorafobia viața?
Dacă nu este tratată, agorafobia îți poate reduce cu adevărat calitatea vieții. De exemplu:
Este posibil să te simți incapabil să continui să faci anumite activități, cum ar fi să mergi la muncă sau la școală, să participi la activități sau să pleci de acasă pentru a socializa.
Izolarea, singurătatea, plictiseala și dificultățile financiare (din cauza imposibilității de a lucra) pot provoca stres și pot crește riscul de depresie.
Dacă începi să utilizezi mecanisme de gestionare nesănătoase, cum ar fi consumul de alcool sau consumul de droguri, acest lucru poate provoca sau contribui la alte probleme de sănătate.
Sentimentele de neputință pot duce rapid la furie și frustrare, care îți poate afecta stima de sine și pot duce la depresie și alte anxietăți.
Simptomele agorafobiei
Agorafobia poate implica o combinație de sentimente și simptome fizice. Toate acestea pot varia de la ușoare la severe.
Conform DSM-5, o persoană cu agorafobie se teme de obicei:
Să folosească transportul public
Să stea în spații deschise
Să fie în spații închise
Să stea la coadă
Să se afle într-o mulțime
Să fie singur în afara casei
Agorafobia implică frica care apare în orice situație în care pot apărea pericole și ajutorul este indisponibil sau evadarea imposibilă. Frica se poate intensifica până când persoana are un atac de panică.
Simptome fizice
Durere toracică sau ritm cardiac rapid
Frică
Hiperventilație sau probleme de respirație
Amețeli
Tremur
Frisoane bruște sau înroșire (față roșie, fierbinte)
Transpirație excesivă (hiperhidroză)
Stomac deranjat
Slăbiciune
Sufocare
Un sentiment de dezorientare
Schimbări de comportament
O persoană cu agorafobie evită anumite situații declanșatoare și poate, de asemenea:
își schimbă comportamentul acasă, la școală sau la serviciu
nu se mai vede cu prietenii
face toate cumpărăturile online
începe să folosească greșit alcoolul și drogurile (dependențe)
persoana poate deveni dependentă de ceilalți sau poate evita ieșirile din casă
Care este cauza pentru aceasta frica de spații deschise?
Biologia – inclusiv condițiile de sănătate și genetică – temperamentul, stresul și experiențele de învățare pot juca toate un rol important în dezvoltarea agorafobiei.
Factori de risc
Agorafobia poate începe în copilărie, dar de obicei se manifestă la sfârșitul adolescenței sau la începutul vieții de adult – înainte de vârsta de 35 de ani . Femeile sunt diagnosticate cu agorafobie mai des decât bărbații.
Factorii de risc pentru agorafobie includ:
Ai o tulburare de panică sau alte fobii
Răspunsul la atacurile de panică cu frică și evitare excesivă
Agorafobia poate limita foarte mult activitățile vieții tale. Dacă agorafobia este severă, este posibil să ajungi să nu îți mai părăsești casa. Fără terapie, unii oameni devin legați de casă de ani de zile..
Agorafobia poate duce sau poate fi asociată cu:
Depresie
Abuzul de alcool sau droguri
Alte tulburări de sănătate mintală, inclusiv alte tulburări de anxietate sau tulburări de personalitate
Cum se pune diagnosticul?
Pentru a diagnostica agorafobia, ai nevoie să consulți un specialist în domeniul sănătății mintale: medic, psihoterapeut sau consilier.
Folosind criteriile cunoscute, un specialist poate diagnostica agorafobia dacă o persoană prezintă anxietate sau frică extremă în cel puțin două dintre următoarele situații.
transport public
spatii deschise
spații închise
mulțime
singur din casă
În plus, se caută următoarele caracteristici:
Persoana evită situația declanșatoare sau refuză să fie acolo fără un însoțitor de încredere.
Motivul evitării este teama de a nu putea scăpa sau de a primi ajutor dacă apar simptome jenante sau de panică.
Frica și anxietatea sunt disproporționate față de orice pericol real care ar putea exista.
Frica și anxietatea provoacă suferință profundă și afectează capacitatea persoanei de a funcționa.
Nu există o altă explicație pentru frică și anxietate.
Simptomele trebuie să fie persistente și persoana trebuie să le fi experimentat timp de cel puțin 6 luni pentru a primi un diagnostic de agorafobie.
De asemenea, terapeutul trebuie să stabilească faptul că simptomele nu rezultă dintr-o altă tulburare, cum ar fi o fobie specifică sau o tulburare de anxietate socială.
Agorafobia: tipuri de tratament
Tratament medicamentos
Anumite tipuri de antidepresive sunt adesea folosite pentru a trata agorafobia, fiind mai eficiente decât anxioliticele.
Orice medicament îți poate fi prescris doar de medic și poate fi luat doar sunt atenta sa supraveghere.
Anumite antidepresive numite inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei sunt utilizați pentru tratamentul tulburărilor de panică cu agorafobie.
Medicamentele anti-anxietate numite benzodiazepine sunt sedative pe care, în circumstanțe limitate, medicul dumneavoastră le poate prescrie pentru ameliorarea temporară a simptomelor de anxietate. Benzodiazepinele sunt utilizate în general numai pentru ameliorarea anxietății acute pe termen scurt.
Deoarece pot duce la dependență, aceste medicamente nu sunt o alegere bună dacă ai avut probleme pe termen lung cu anxietatea sau probleme cu abuzul de alcool sau droguri.
Poate dura câteva săptămâni până când medicamentele ameliorează simptomele.
Folosirea de antidepresive poate provoca reacții adverse care creează senzații fizice incomode sau chiar simptome de atac de panică. De aceea folosirea tratamentul medicamentos pentru a trata agorafobia poate fi recomandat doar de un profesionist în sănătate mintală.
Tehnici de ajutor pentru agorafobie
Agorafobia poate îngreuna foarte mult viața. Tratamentul profesional te poate ajuta să depășești această tulburare sau să o gestionezi eficient.
De asemenea, poți face câteva lucruri prin care te poți ajuta singur să ameliorezi simptomele agorafobiei.
Poți gestiona agorafobia cu modificări ale stilului de viață:
Evită alcoolul, drogurile și cofeina (cafea, ceai)
Mănâncă o dietă sănătoasă, bine echilibrată.
Fă sport regulat.
Practică exerciții de respirație.
Când te aflu într-o situație care îți poate aduce atacuri de panică asociate cu agorafobia, încercă următoarele sugestii:
Încetinește respirația: sentimentele de panică și anxietate pot crește atunci când respiri prea repede. Încearcă să respiri încet și profund, numărând până la trei pe fiecare respirație și din nou pe fiecare respirație.
Concentrează-te pe ceva care nu te amenință: gândurile înfricoșătoare sunt un semn al panicii, nu a ceea ce se întâmplă de fapt așa că vor trece în curând. Încearcă să numeri înapoi de la 100.
Desensibilizarea este o tehnică populară de coping care poate fi învățată pe cont propriu sau prin terapie.
Desensibilizarea implică utilizarea imaginației pentru a ajuta la depășirea declanșatorilor asociați cu atacurile de panică și sentimentele de anxietate. Desensibilizarea te ajută să destructurezi treptat anxietatea.
Terapie pentru agorafobie
Psihoterapie
Psihoterapia implică întâlnirea cu un terapeut sau alt profesionist din domeniul sănătății mintale în mod regulat. Acest lucru îți oferă posibilitatea de a vorbi despre temerile tale și despre orice problemă care ar putea contribui la declanșarea agorafobiei. Psihoterapia este adesea combinată cu medicamente pentru o eficiență optimă. Este, în general, un tratament de scurtă durată care poate fi oprit odată ce reușești să faci față fricilor și atacurilor de panică
Suferi de Agorafobie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai comună formă de psihoterapie utilizată pentru tratarea persoanelor cu agorafobie. TCC te poate ajuta să înțelegi sentimentele și punctele de vedere distorsionate asociate agorafobiei. De asemenea, te poate învăța cum să treci prin situații stresante prin înlocuirea gândurilor distorsionate cu gânduri sănătoase, ajutându-te să recâștigați un sentiment de control în viața voastră.
Terapia expunerii
Terapia expunerii tepoate ajuta, de asemenea, să îți depășiți temerile. În acest tip de terapie, ești expus ușor și încet situațiilor sau locurilor de care te temi. Acest lucru poate face ca frica să se diminueze în timp.
Realitatea virtuala un ajutor pentru teama de spatii deschise.
Mult timp asociată cu jocul, cu divertismentul, realitatea virtuală a fost, în ultimii ani asociată tot mai mult cu posibilitatea de a fi folosită în tratarea fobiilor specifice.
Aceasta presupune expunerea în repetate rânduri a persoanei afectate la situații care îi provoacă emoții puternice sau blocaje, cu scopul de a obține efectul de habituare, de obișnuire cu stimulul sau situația stresantă. Întreg procesul are loc în prezența unui psihoterapeut care îi monitorizează în permanență reacțiile și care poate controla dificultatea scenei de expunere pentru a-i crește încrederea.
Cand este cazul sa mergi la medic?
Dacă anxietatea îți afectează viața de zi cu zi, să apelezi la medic sau un profesionist din domeniul sănătății mintale este primul pas pentru a obține sprijinul adecvat și pentru a înțelege opțiunile de tratament.
Ar trebui să discuți cât mai repede cu un medic dacă:
Ai simptome de anxietate severă și recurentă (cum ar fi mai multe atacuri de panică în situații similare)
ești atât de îngrijorat de modul în care te vei simți atunci când faci anumite activități, încât îți afectează modul în care îți trăiești viața
Aproximativ o treime dintre persoanele cu agorafobie realizează în cele din urmă o vindecare completă și rămân libere de orice simptom.
Aproximativ jumătate au o îmbunătățire a simptomelor, dar pot avea perioade în care simptomele lor devin mai supărătoare – de exemplu, dacă se simt stresați.
În ciuda tratamentului, aproximativ 1 din 5 persoane cu agorafobie continuă să prezinte simptome supărătoare.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Mulți oameni nu înțeleg cum poate ajunge cineva la dependența de droguri. Există multe credințe eronate că cei care consumă droguri nu au principii morale sau putere de voință sau că s-ar putea opri din consum pur și simplu alegând acest lucru.
Suferi de Dependență de Droguri?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
În realitate, dependența de droguri este o boală complexă, iar pentru renunțare este nevoie în cele mai frecvente cazuri de mai mult decât de intenții bune sau o voință puternică.
În acest articol explorăm una dintre cele mai dramatice și complexe adicții – dependenta de droguri.
Ce este Dependenta de Droguri?
Dependența de droguri este tulburarea legată de consumul de substanțe interzise, o boală care afectează negativ atât chimia creierului cât și comportamentul consumatorului.
O persoană poate deveni efectiv obsedată de orice drog legal sau ilegal. Unii oameni pot deveni dependenți de anumite medicamente. Această dependență începe să se dezvolte treptat atunci când individul continuă să consume medicamentul, în ciuda efectelor sale negative.
Raportul european privind drogurile, emis în 2020, arată că rata medie a mortalității cauzate de supradoze în Europa este 22,3 decese la un milion de persoane în vârstă de 15-64 de ani.
Bărbații cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani reprezintă categoria cea mai afectată, cu o rată a mortalității de 53,7 decese la milion, mai mult decât dublul mediei observate pentru toate vârstele și mai mult decât triplul celei mai ridicate rate a mortalității în rândul femeilor (13,9 decese la un milion de femei în vârstă de 35-44 de ani).
Dependenta de droguri vs. abuz și toleranță
Abuzul de droguri apare atunci când iei substanțe legale sau ilegale în moduri în care nu îți sunt benefice. În cazul medicamentelor, este posibil să iei mai mult decât doza obișnuită de pastile sau să folosești rețeta altcuiva.
Poți abuza de droguri pentru a te simți bine, pentru a ușura stresul sau pentru a evita realitatea. Dar, de obicei, în cazul abuzului de substanțe poți să-ți schimbi obiceiurile nesănătoase sau să întrerupi consumul.
Dependența apare atunci când nu te poți opri. Nu atunci când îți pune sănătatea în pericol. Nu atunci când îți cauzează probleme financiare, emoționale și de altă natură sau pentru cei dragi. Această dorință de a obține și folosi droguri te poate urmări în fiecare minut al zilei, chiar dacă îți dorești să renunți.
Dependența este, de asemenea, diferită de toleranța la substanțe. În cazurile de dependență, simptomele de sevraj apar atunci când oprești brusc consumul. Toleranța se întâmplă atunci când o doză dintr-o substanță devine mai puțin eficientă în timp.
De exemplu, când folosești opioide pentru durere poți dezvolta toleranță. Asta nu înseamnă că ești dependent. În general, atunci când narcoticele sunt utilizate sub supravegherea medicală adecvată, dependența se întâmplă doar la un procent mic de oameni.
Prevalența medie a consumului de opioide de mare risc în rândul adulților (15-64 de ani) a fost estimată la 0,4 % din populația Uniunii Europene în 2018, ceea ce înseamnă 1,3 milioane de consumatori de opioide de mare risc.
Efecte asupra creierului tău
Substanțele care pot crea dependență vizează sistemul de recompense al creierului. Îți inundă creierul cu o substanță chimică numită dopamină. Acest lucru declanșează un sentiment de plăcere intensă și de dorință de a crește consumul pentru și mai multă euforie.
În timp, creierul tău se obișnuiește cu dopamina suplimentară. Așadar, este posibil să fie nevoie să crești doza pentru a avea același sentiment minunat. În același timp, alte lucruri care ți-au plăcut, cum ar fi mâncarea sau petrecerile, îți pot oferi mai puțină plăcere.
Când consumi droguri pentru o lungă perioadă de timp, acestea pot provoca modificări și în alte sisteme și circuite chimice ale creierului, afectându-ți abilitatea de a învăța și a memora.
Numeroși indicatori referitori la substanțele cel mai frecvent consumate sugerează că disponibilitatea drogurilor rămâne ridicată.
Simptomele sau comportamentele prin care poți recunoaște dependenta de droguri includ, printre altele:
Simți că trebuie să consumi substanța în mod regulat – zilnic sau chiar de mai multe ori pe zi
Ai impulsuri intense care blochează orice alte gânduri
De-a lungul timpului, ai nevoie să crești doza pentru a obține același efect
Consumi cantități mai mari și pe o perioadă mai lungă de timp decât ți-ai propus
Te asiguri că ai în permanență o cantitate de droguri
Cheltui sume de bani pe care nu ți le permiți
Neîndeplinirea obligațiilor și responsabilităților de muncă sau reducerea activităților sociale sau recreative din cauza consumului de droguri
Continuarea consumului de droguri, chiar dacă știi că îți cauzează probleme în viață sau vă provoacă răni fizice sau psihologice
Faci lucruri pentru a obține drogul pe care în mod normal nu le-ai face, cum ar fi furtul, înselăciunea
Conduci sau faci alte activități riscante atunci când ești sub influența drogului
Eșuarea încercărilor de a opri utilizarea drogului
Te confrunți cu simptome de sevraj atunci când încerci să încetați să iei drogul
Semnele și simptomele utilizării recente pot include:
Un sentiment de euforie
Un sentiment sporit al percepției vizuale, auditive și gustative
Creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac
Pofte exagerate pentru anumite alimente în perioade neobișnuite
Cine este cel mai probabil să devină dependent?
Oamenii reacționează diferit la droguri. Unii iubesc sentimentul prima dată când îl încearcă și vor mai mult. Alții îl urăsc și nu mai încearcă niciodată.
Nu toți cei care consumă droguri devin dependenți. Dar se poate întâmpla oricui și la orice vârstă. Unele lucruri îți pot crește șansele de dependență, inclusiv:
Istoricul familiei. Genele tale sunt responsabile pentru aproximativ jumătate din alegerile tale. Dacă părinții sau frații tăi au probleme cu alcoolul sau drogurile, este foarte probabil ca și tu să fii vulnerabil în caz de consum.
Consumul timpuriu. Consumul de la o vârstă fragedă sau adolescență crește riscul de a dezvolta dependenta de droguri.
Probleme mintale. Dacă ești deprimat, ai probleme cu atenția sau îți faci griji în mod constant, ai șanse mai mari de dependență. Poți apela la droguri ca o modalitate de a încerca să te simți mai bine. Un istoric de traume din viața ta te face, de asemenea, mai vulnerabil la dependența de droguri.
Relatia cu o persoana dependenta de droguri
E foarte clar deja că o relație pe termen lung și dependența de droguri nu se amestecă într-o formulă de succes. A avea un partener care bea prea mult sau consumă droguri este cu siguranță una dintre cele mai grele pietre pe care ți le poți atârna singur de gât.
În cazul unui partener care consumă droguri efectul este resimțit și de copiii, rudele, prietenii și colegii săi. Însă într-o astfel de relație, în afară de consumator, cel mai mare preț este adesea plătit de partenerul său.
Cuplurile în care un partener este dependent de droguri sunt extrem de dezechilibrate. În cele mai multe cazuri, partenerul dezaprobă dependența celuilalt, iar consumul de droguri devine principalul motiv de luptă și ceartă.
Ceea ce rezultă din asta este un cerc vicios, în care consumul de substanțe provoacă conflicte, conflictul duce la consumul mai mari de droguri ca modalitate de reducere a tensiunii, conflictul din cauza consumului crește și mai mult, se consumă mai mult și așa mai departe.
Atâta timp cât cineva se află în mijlocul dependenței sale și nu primește ajutor, o relație cu un dependent este practic imposibilă. Un dependent va face tot ce poate și va folosi inclusiv minciuna, trișatul și furtul.
Dependenții se pot angaja, de asemenea, în comportamente riscante sau ilegale care vor avea un impact asupra partenerului lor și tind să nu aibă inhibiții atunci când vine vorba de lucruri cum ar fi relații în afara relației lor principale.
Dependenții sunt, în general, manipulatori și înșelători. Persoanele cu tulburări de dependență pot de asemenea să devină abuzive, fizic și emoțional.
Probabil vei vedea că, dacă ai o relație cu un dependent de droguri, acesta devine o persoană complet diferită de cea pe care ai cunoscut-o inițial. Oamenii aleg totuși să rămână într-o relație cu un dependent deoarece cred că, dacă îl iubesc suficient, pot cumva să-l vindece, dar reușita este foarte rară.
Cuplurile în care un partener este dependent de droguri au o dificultate foarte mare să iasă din această spirală descendentă; din fericire, știm și modalități dovedite de a ajuta aceste relații și, în acest proces, de a-l ajuta pe cel care abuzează de substanțe să îți revină.
Deci, dacă tu sau partenerul tău aveți o problemă cu alcoolul sau cu drogurile, există speranță.
Multe dintre tratamentele pentru persoanele care au o problemă cu alcoolul sau alte droguri vor include și partenerul într-un fel sau altul. De asemenea, este foarte important ca problemele din relație să fie tratate; aceste probleme nu dispar nici măcar atunci când consumul de droguri a încetat.
Multe cupluri sunt surprinse și dezamăgite că pot continua să aibă multe lupte și certuri după ce abuzul de substanțe a încetat.
Dacă problemele din relație nu sunt tratate, ele pot stabili scena pentru un conflict continuu și, la rândul său, recidiva în consumul de alcool sau droguri. Astfel, recuperarea durabilă după consumul de substanțe depinde, în parte, de îmbunătățirea relației.
Eliminarea consumului de alcool sau de droguri este doar punctul de plecare; odată ce este atinsă, o relație de susținere poate fi unul dintre cei mai puternici factori care fac ca aceasta să dureze.
Așadar, apelați la un specialist care să vă ghideze atât personal cât și în terapia de cuplu. Rareori te poți descurca singur cu avalanșa de sentimente și stări care vin peste tine într-o astfel de situație, așa că cel mai bine este să ai sprijinul unui profesionist.
Tratamentul dependentei de droguri
Dacă consumul de droguri nu este controlat sau cauzează probleme, solicită cât mai repede ajutor. Cu cât cauți mai repede, cu atât mai mari sunt șansele pentru o recuperare pe termen lung.
Consultă un profesionist din domeniul sănătății mintale, de preferat un medic specializat în psihiatrie sau un consilier specilizat în domeniul alcoolului și drogurilor.
Diagnosticarea dependenței de droguri (tulburare de consum de substanțe) necesită o evaluare amănunțită și include adesea o evaluare de către un psihiatru. Sângele, urina sau alte teste de laborator sunt utilizate pentru a evalua consumul de droguri, dar nu reprezintă un test de diagnosticare a dependenței. Cu toate acestea, aceste teste pot fi utilizate pentru monitorizarea tratamentului și recuperării.
Pentru diagnosticarea unei tulburări de consum de substanțe, majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății mintale utilizează criteriile din Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (DSM-5), publicat de Asociația Americană de Psihiatrie.
Deși nu există un remediu valabil general pentru dependența de droguri, opțiunile de tratament explicate mai jos te pot ajuta să găsești o opțiune potrivită pentru tine. Tratamentul depinde de substanța utilizată și de orice tulburări medicale sau de sănătate mintală pe care le ai.
Apeleaza la o clinica de dezintoxicare de droguri
Scopul detoxifierii, numit și „dezintoxicare” sau terapie de sevraj, este de a te ajuta să încetezi să iei drogul care creează dependență cât mai repede și mai sigur posibil. Pentru unii oameni, poate fi sigur să urmeze o terapie de sevraj în ambulatoriu. Alții pot avea nevoie de internare într-un spital sau într-un centru de tratament rezidențial.
Renunțarea la diferite categorii de droguri produce efecte secundare diferite și necesită abordări la fel de diferite.
Programele de tratament clinice oferă de obicei:
Ședințe de terapie individuală, de grup sau de familie
Un accent pe înțelegerea naturii dependenței, eliberarea de droguri și prevenirea recăderii
Niveluri de îngrijire și setări care variază în funcție de nevoile tale, cum ar fi programele ambulatorii, rezidențiale și internate
Calmeaza sevrajul cu ajutorul plantelor
Medicina pe bază de plante are o lungă istorie în tratamentul bolilor și a dependențelor, așa că mulți oameni au tendința de a utiliza astfel de tratamente naturiste.
Dacă vrei să urmezi această cale, iată ce poți încerca:
Extract de ginseng – efectele analgezice ale opioidelor sunt blocate de extractul de ginseng. De asemenea, toleranța și dependența la morfină sunt inhibate de acesta
Floarea pasiunii – floarea pasiunii are efecte sedative și anti-anxietate, așa că ajută mult la calmarea efectelor sevrajului.
Ceai verde – ajută la diminuarea simptomelor sevrajului. Are efecte inhibitoare asupra drogurilor.
Muşeţel – Injecția de 10, 20 și 30 mg / kg extract de mușețel poate reduce simptome de sevraj cronice și acute.
Valeriană – diverse extracte din rădăcinile plantei sunt utilizate în medicina naturistă din multe culturi ca sedative ușoare și tranchilizante. Valeriana ajută la tratarea insomniei și agitației și de asemenea dacă sunt administrate în doze mai mari sunt eficiente în tratamentul tensiunii și spasmelor musculare.
Foloseste hipnoza
În spatele oricărui tip de dependenţă se ascunde întotdeauna o emoţie, o stare interioară de dezechilibru, stres sau tensiune interioară. Dependenţa devine astfel un sistem de apărare care lucrează de cele mai multe ori inconştient, independent de voinţa noastră, protejându-ne de acel stres.
Dezintoxicarea funcționează pentru mulți oameni, însă există niveluri de succes în ceea ce privește tratamentul. Unii oameni se opresc din consum, alții au perioade de abstinență scurtă sau îndelungată, însă se reapucă.
Care este motivul care îi intoarce la viciu? Dezalcoolizarea rezolvă efectele nu și cauza care a provocat consumul de alcool.
Hipnoterapia și terapiile alternative de lucru cu subconștientul sunt foarte utile pentru tratarea dependenței de substanțe, fie că vorbim de droguri sau alcool. Hipnoza te ajută să accesezi mintea subconștientă și să descoperi cauza principală care a declanșat dependența de droguri.
Înțelegerea motivului pentru care o substanță interzisă a devenit o problemă și tehnicile de învățare care înlocuiesc comportamentul distructiv îi pot ajuta deseori pe cei cu dependență de droguri.
Folosirea hipnozei pentru a reevaluarea stilul de viață poate duce la crearea unei atitudini diferite față de drog. Odată ce a fost identificată rădăcina problemei, se poate începe tratarea acesteia.
Important de adăugat aici este că singura situație în care hipnoterapia sau alte terapii alternative funcționează în lupta cu alcoolul sau cu drogurile este atunci când persoana dependentă își dorește cu adevărat să renunțe la comportamentul distructiv.
Studiu de caz: dependenta de droguri
O persoană pe care o iubești are o problemă cu dependența de droguri?
Fie că este vorba de substanțe ilegale sau de medicamente eliberate pe bază de rețetă, nu poți forța pe nimeni să nu mai abuzeze de droguri. Dar există modalități de a sprijini recuperarea lor.
Să începi o conversație cu cineva despre dependența de droguri nu este niciodată ușor, dar este important să vină dintr-un loc de compasiune și înțelegere. Amintește-ți, nimeni nu își propune să devină dependent.
Abuzul de droguri este adesea o încercare greșită de a face față problemelor dureroase sau problemelor de sănătate mintală. Stresul tinde să alimenteze comportamentul care creează dependență, așa că critica sau umilirea nu vor face decât să-l îndepărteze pe cel drag și chiar să-l încurajeze să caute mai mult confort în abuzul de substanțe.
Să descoperi că o persoană pe care o iubești este dependentă poate genera sentimente de șoc, teamă și furie, mai ales dacă este vorba despre copilul tău sau despre partenerul de viață. Aceste emoții puternice pot face comunicarea cu un consumator de droguri și mai dificilă.
Deci, este important să alegi un moment în care sunteți amândoi calmi și pregătiți pentru o astfel de discuție.
Când vorbești cu o persoană dragă despre tratamentul dependenței sale, iată câteva lucruri de evitat:
Predici, teorii moraliste sau acuze
Apeluri emoționale care pot crește sentimentele de vinovăție și constrângerea
Minciuni sau scuze pentru comportamentul lor
Preluarea responsabilităților lor – acest lucru îi protejează de consecințele comportamentului lor
Permiterea comportamentului lor prin acoperirea abuzului sau acordarea de bani pentru droguri
Ceartă cu persoana iubită când consumă droguri – în acest timp, persoana iubită nu va putea purta o conversație rațională și probabil că nu va fi deschisă la ceea ce ai de spus
Să te simți vinovat sau responsabil pentru comportamentul lor – nu este vina ta
Dacă simți că persoana iubită abuzează de droguri, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să o încurajezi să caute tratament pentru dependența de droguri. Fii ferm în ceea ce vrei și încurajeaz-o în continuare să primească ajutor.
Nu amâna. Nu trebuie să aștepți ca persoana iubită să ajungă la o extremă – să fie arestat, să-și piardă slujba, să sufere o urgență medicală sau să se umilească public – să începeți să vorbiți real despre asta. Cu cât dependenta de droguri este tratată mai devreme, cu atât mai bine.
Exprimă-ți îngrijorările cu sinceritate. Subliniază că ai grijă de el/ea ă și ești îngrijorat de bunăstarea sa.
Ascultă. Chiar și atunci când nu ești de acord, acordă-i timp pentru a asculta ceea ce are de spus, fără a încerca să argumentezi sau să contrazici. Cu cât persoana iubită se simte mai auzită, cu atât te vor vedea mai susținător și mai de încredere.
Ajută cu informații despre modul în care poate fi depășită dependența de droguri – indiferent dacă vorbești cu un medic sau un consilier, este important să ai informații clare atunci când îi propui persoanei iubire un program de reabilitare.
Fii pregătit pentru negare. Persoana iubită poate deveni defensivă sau supărată și poate refuza să discute despre dependența de droguri. Mulți oameni simt un sentiment de rușine atunci când sunt confruntați și vor încerca să nege că au o problemă.
Nu te aștepta ca o singură conversație să rezolve problema. Aceasta va fi probabil prima dintre numeroasele conversații pe care va trebui să le purtați cu privire la dependența de droguri. Nu există o soluție rapidă când vorbim despre adicții.
Suferi de Dependență de Droguri?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Care sunt metodele de tratament pentru dependența de droguri care pot ajuta și în depășirea complexului de inferioritate?
Dependența de droguri și overcoming feelings of inferiority adesea merg mână în mână, însă există speranță. Terapia cognitiv-comportamentală și grupurile de suport pot ajuta indivizii să-și înfrunte demonii interni și să avanseze spre îmbunătățire. Împreună cu medicația adecvată, aceste metode contribuie esențial la reconstruirea stimei de sine și independenței.
Cum poate fi tratată frica de întuneric prin metodele de ajutor pentru dependența de droguri?
Tratarea fricii de întuneric prin metodele de ajutor pentru dependența de droguri poate fi o provocare, dar nu imposibilă. Terapiile cognitive-comportamentale și expunerea graduală la întuneric pot ajuta la reducerea acestei temeri iraționale. De asemenea, profesioniștii în sănătate mentală pot oferi sprijin și ghidare pentru a depăși frica de întuneric.
Concluzii
Dependența de droguri – Puncte de reținut
Dependența de droguri este o boală cronică caracterizată prin căutarea și consumul de droguri compulsiv sau dificil de controlat, în ciuda consecințelor dăunătoare.
Schimbările cerebrale care apar în timp consumului de droguri provoacă lipsa autocontrolul unei persoane dependente și interferează cu capacitatea de a rezista nevoilor intense de a lua droguri. Acesta este motivul pentru care dependența de droguri este, de asemenea, o boală recidivantă.
Recidiva este revenirea la consumul de droguri după o încercare de oprire. Recidiva indică necesitatea unui tratament mai lung sau diferit.
Majoritatea medicamentelor afectează circuitul de recompensă al creierului, inundându-l cu dopamina chimică. Creșterile de dopamină din circuitul de recompensă determină întărirea activităților plăcute, dar nesănătoase, determinând oamenii să repete comportamentul din nou și din nou.
De-a lungul timpului, creierul se adaptează la excesul de dopamină, ceea ce reduce nivelul ridicat pe care îl simte persoana în comparație cu nivelul ridicat pe care l-a simțit când a luat prima dată substanța – efect cunoscut sub numele de toleranță.
Niciun factor nu poate prezice dacă o persoană va deveni dependentă de droguri. O combinație de factori genetici, de mediu și de dezvoltare influențează riscul de dependență. Cu cât o persoană are mai mulți factori de risc, cu atât sunt mai mari șansele ca acest consum să ducă la dependența de droguri.
Dependența de droguri este tratabilă și poate fi gestionată cu succes.
Concluzie
Dependența de droguri este o boală complexă și recidivantă, afectând atât chimia creierului, cât și comportamentul consumatorului.
Contrar unor credințe eronate, dependența nu este rezultatul lipsei de principii morale sau putere de voință, ci implică procese neurochimice și comportamentale dificil de controlat.
Consumul de droguri poate duce la dependență prin afectarea sistemului de recompense al creierului și creșterea nivelului de dopamină. Dependenta de droguri poate avea consecințe grave asupra sănătății și poate duce chiar la deces.
Tratamentul depinde de tipul de drog utilizat și poate include terapie individuală, terapie de grup, detoxifiere, tratament medicamentos și terapii alternative, precum hipnoza.
Sprijinul și comunicarea empatică din partea celor dragi joacă un rol important în recuperarea persoanelor dependente.
Recuperarea pe termen lung implică și tratarea cauzelor subiacente și îmbunătățirea relațiilor interpersonale.
Cu tratament adecvat și susținere, dependența de droguri poate fi gestionată și supraviețuită.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, după fumat și hipertensiunea arterială, dependența de alcool este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană.
Suferi de Dependență de Alcool?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu incapacitate sau pierduți prin deces prematur.
Pe lângă impactul asupra sănătății, dependența de alcool poate avea consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de muncă, excludere socială, probleme legale (amenzi) comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită).
În acest articol vorbim despre una dintre cele mai greu de tratat adicții – dependența de alcool sau alcoolismul – cum ne poate afecta atât la nivel mental cât și fizic individul și care sunt pașii spre vindecare.
Idei Principale
Dependenta de alcool este un factor major de risc pentru boala si deces prematur.
Alcoolul are consecinte sociale dramatice, cum ar fi problemele relationale si pierderea locului de munca.
Dependenta de alcool este o boala recunoscuta si implica pierderea controlului si continuarea consumului, chiar si cu consecinte negative.
Consumul excesiv de alcool poate duce la probleme de sanatate, cum ar fi afectarea ficatului si a sistemului nervos.
Tratamentul dependentei de alcool implica medicamente, terapie si sprijin social pentru a ajuta la recuperare si prevenirea recaderilor.
Ce este Dependența de Alcool?
Consumul excesiv de alcool este cunoscut printr-o varietate de termeni, inclusiv alcoolism, abuz de alcool și dependența de alcool. Astăzi, lumea științifică recunoaște dependența de alcool ca fiind o boală denumită tulburare de consum de alcool.
Apare atunci când o persoană bea atât de mult încât corpul său devine în cele din urmă dependent. Când se întâmplă acest lucru, alcoolul devine cel mai important lucru din viața sa.
Persoanele cu tulburări de consum de alcool vor continua să bea chiar și atunci când băutul provoacă consecințe negative, cum ar fi pierderea unui loc de muncă sau distrugerea relațiilor cu oamenii pe care îi iubesc.
Este posibil să știe că consumul lor de alcool le afectează negativ viața, dar de multe ori nu este suficient pentru a-i determina să nu mai bea.
Așadar, tulburarea consumului de alcool este un model de consum de alcool care implică:
probleme de control al consumului de alcool
preocuparea zilnică cu alcoolul
continuarea consumului de alcool chiar și atunci când cauzează probleme
nevoia de a bea mai mult pentru a obține același efect
simptome de sevraj atunci când reduceți rapid sau încetați să beți.
Consumul nesănătos de alcool include orice consum de alcool care îți pune sănătatea sau siguranța în pericol sau cauzează alte probleme legate de alcool.
Include, de asemenea, consumul excesiv de alcool – un model de băut în care un bărbat consumă cinci sau mai multe băuturi în decurs de două ore sau o femeie cel puțin patru băuturi în decurs de două ore.
Cauzele alcoolismului
Factorii genetici, psihologici, sociali și de mediu pot avea un impact asupra modului în care consumul de alcool ajunge să îți afecteaze corpul și comportamentul. Teoriile sugerează că pentru anumite persoane consumul de alcool are un impact diferit și mai puternic, care poate duce la tulburarea consumului de alcool.
În timp, consumul de alcool în exces poate schimba funcția normală a zonelor din creier asociate cu experiența plăcerii, a judecății și a capacității de a exercita controlul asupra comportamentului.
Factori de risc
Consumul de alcool poate începe în adolescență, dar dependența de alcool apare mai frecvent între 20 – 30 ani.
Cei mai importanți factori declanșatori:
Băutul constant în timp. A bea prea mult în mod regulat pentru o perioadă îndelungată sau a bea în mod regulat poate duce la probleme legate de alcool sau dependența de alcool.
Începi de la o vârstă fragedă. Persoanele care încep să bea la o vârstă fragedă prezintă un risc mai mare de tulburare de consum de alcool.
Istorie de familie. Riscul de dependenta de alcool este mai mare pentru persoanele care au un părinte sau o altă rudă apropiată care are probleme cu alcoolul. Acest lucru poate fi influențat de factori genetici.
Depresie și alte probleme de sănătate mintală. Este frecvent ca persoanele cu tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia, schizofrenia sau tulburarea bipolară, să aibă probleme cu alcoolul sau alte substanțe.
Istoria traumei. Persoanele cu antecedente de traume emoționale sau de altă natură prezintă un risc crescut de tulburare de consum de alcool.
Factori sociali și culturali. A avea prieteni sau un partener apropiat care bea în mod regulat ar putea crește riscul de tulburare de consum de alcool. Modul plin de farmec în care băutura este uneori descrisă în mass-media poate trimite și mesajul că este OK să bei prea mult. Pentru tineri, influența părinților, a colegilor și a altor modele din societate poate avea un impact asupra riscului de a dezvolta dependenta de alcool.
Simptome ale dependenței de alcool
Nu poți limita cantitatea de alcool pe care o bei
Simți o dorință puternică de a bea alcool în orice moment al zilei
Îți dorești să reduci consumul de alcool dar toate încercările se dovedesc nereușite
Petreci mult timp consumând alcool sau recuperându-te după consumul de alcool
Neîndeplinirea obligațiilor majore la locul de muncă, la școală sau acasă din cauza consumului repetat de alcool
Continuarea consumului de alcool chiar dacă știi că provoacă probleme fizice, sociale sau interpersonale
Renunțarea sau reducerea activităților și hobby-urilor sociale și de muncă
Consumul de alcool în situații în care nu este sigur, cum ar fi când conduci sau înoți
Dezvoltarea unei toleranțe la alcool, astfel încât să ai nevoie de mai mult pentru a simți efectul acestuia sau pentru a avea un efect redus din aceeași cantitate
Dacă ai simptome de sevraj – cum ar fi greață, transpirație și tremurături .
Tulburarea consumului de alcool poate include și perioade de intoxicație cu alcool și simptome de sevraj.
Intoxicarea cu alcool are ca rezultat creșterea cantității de alcool din sânge. Cu cât este mai mare concentrația de alcool din sânge, cu atât devii mai afectat. Intoxicația cu alcool provoacă probleme de comportament și modificări mentale.
Acestea pot include un comportament inadecvat, stări de spirit instabile, tulburări de judecată, vorbire neclară, atenție sau memorie afectată și coordonare slabă.
De asemenea, poți avea perioade numite „întreruperi”, în care nu îți amintești evenimentele. Nivelurile foarte mari de alcool din sânge pot duce la comă sau chiar la moarte.
Sevrajul poate apărea atunci când consumul de alcool a fost intens și prelungit și apoi este oprit sau redus foarte mult. Poate apărea în câteva ore până la patru sau cinci zile mai târziu.
Semnele și simptomele sevrajului includ
transpirația abundență
bătăi rapide ale inimii
tremurături ale mâinilor
probleme de somn
greață și vărsături
halucinații
neliniște și agitație
anxietate și ocazional convulsii.
Simptomele pot fi suficient de severe pentru a-ți afecta capacitatea de a funcționa la locul de muncă sau în alte situații sociale.
Diagnostic dependența alcool
Diagnosticarea unei persoane dependente de alcool se face pe baza consumului frecvent, regulat, în mod repetat sau excesiv de alcool, însoțit de apariția semnelor și simptomelor.
Există și câteva chestionare profesionale elaborate cu scopul de a măsura cantitatea de alcool consumată de o anumită persoană. Aceste chestionare îți pot arăta gradul de dependenta de alcool la care te afli (daca este cazul).
Chestionarul AUDIT. Acest chestionar este alcatuit dim zece itemi: trei itemi cu privire la dependența de alcool, trei itemi cu privire la cantitatea de alcool consumată şi frecvența consumului şi patru itemi care fac referință la afecțiunile medicale apărute în urma consumului de alcool.
Testul CAGE Este un test foarte scurt, cu numai patru intrebari care diagnosticheaza problemele cu alcoolul considerand intreaga istorie de viata a pacientului.
Chestionarul MASTprezintă o precizie de 98% în identificarea persoanelor dependente de alcool. Acest chestionar este alcătuit din 24 de întrebări legate de apariția unor probleme sociale, familiale sau profesionale, în contextul consumului abuziv de alcool.
Autotestare: folosesc greșit alcoolul?
Uneori poate fi greu să trasezi linia dintre consumul sigur de alcool și utilizarea abuzivă a alcoolului. Dacă ai dubii în ceea ce privește relația ta cu alcoolul, începe cu următoarele întrebări:
Trebuie să cresc doza pentru a simți efectele alcoolului?
Mă simt vinovat(a) după ce beau?
Devin iritat sau violent când beau?
Aveți probleme în viața socială din cauza băuturii?
Cred că aș fi mai bine dacă aș reduce consumul de alcool?
Complicatiile dependenței de alcool
Impact asupra siguranței
Dependența de alcool îți poate reduce abilitățile de judecată și reduce inhibițiile, ducând la alegeri îndoielnice și situații sau comportamente periculoase, inclusiv:
Accidente
Probleme în relație
Performanță slabă la serviciu sau la școală
Probabilitate crescută de a comite infracțiuni violente sau de a fi victima unei infracțiuni
Probleme juridice sau probleme de angajare
Probleme cu consumul de alte substanțe
Relații sexuale neprotejate sau riscante
Risc crescut de tentativă de sinucidere
Impactul asupra sănătății
Dependența de alcool în timp poate provoca probleme de sănătate, inclusiv:
Boli de ficat. Consumul excesiv de alcool poate determina creșterea grăsimilor în ficat, inflamație a ficatului (hepatită alcoolică) și, în timp, distrugerea ireversibilă și cicatrizarea țesutului hepatic (ciroză).
Probleme digestive. Dependența de alcool poate duce la inflamația mucoasei stomacului (gastrită), precum și la ulcerul gastric și esofagian. De asemenea, poate interfera cu absorbția vitaminelor B și a altor nutrienți. Consumul de alcool îți poate afecta pancreasul sau poate duce la inflamația pancreasului (pancreatită).
Probleme cu inima. Consumul excesiv de alcool poate duce la hipertensiune arterială și crește riscul de mărire a inimii, insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral.
Complicații ale diabetului. Alcoolul interferează cu eliberarea glucozei din ficat și poate crește riscul de glicemie scăzută (hipoglicemie). Acest lucru este periculos dacă ai diabet și iei deja insulină pentru a scădea nivelul zahărului din sânge.
Funcția sexuală și problemele menstruației. Consumul excesiv de alcool poate cauza disfuncții erectile la bărbați. La femei, poate întrerupe menstruația.
Probleme oculare. În timp, consumul intens de alcool poate provoca mișcări rapide involuntare ale ochilor precum și slăbiciune și paralizie a mușchilor oculari datorită unui deficit de vitamina B-1.
Complicații neurologice. Consumul excesiv de alcool îți poate afecta sistemul nervos, provocând amorțeală și durere în mâini și picioare, tulburări de gândire, demență și pierderea memoriei pe termen scurt.
Sistem imunitar slăbit. Consumul excesiv de alcool poate face corpul mai puțin rezistent, crescând riscul de apariție a diferitelor boli, în special a pneumoniei.
Risc crescut de cancer. Dependența de alcool pe termen lung crește și riscul de apariție a multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul gurii, gâtului, ficatului, esofagului, colonului și al sânului. Chiar și consumul moderat de alcool poate crește riscul de cancer.
Medicamentele și alcoolul. Unele medicamente dacă interacționează cu alcoolulul, cresc efectele sale toxice. Consumul de alcool în timp ce iei aceste medicamente poate crește sau reduce eficacitatea acestora sau le poate face periculoase.
Tratament Pentru Alcoolism
Tratament Medicamentos
Niciun medicament nu poate „vindeca” dependenta de alcool, dar unele te pot ajuta în timpul recuperării. Pot face ca băutul să fie mai puțin plăcut, astfel încât corpul tău să învețe să respingă.
Medicamentele utilizate pentru alte afecțiuni – cum ar fi fumatul, durerea sau anxietatea – pot, de asemenea, ajuta la reducerea dependenței de alcool. Discută cu medicul înainte de a lua orice medicament.
Programe de Reabilitare
Acesta este un pas cheie dacă dependenta de alcool cu care te confrunți este severă.
Scopul este să nu mai bei și să acorzi corpului tău timp pentru a elimina alcoolul. De obicei, durează câteva zile până la o săptămână.
Majoritatea oamenilor apelează la un program de reabilitate sau centru de tratament din cauza simptomelor severe de sevraj pe care nu le pot ține sub control, cum ar fi:
tremurături (tremurături)
văd sau simt lucruri care nu sunt cu adevărat acolo (halucinații)
convulsii
Medicii și alți experți te pot urmări și îți pot oferi un tratament personalizat pentru a te ajuta cu simptomele.
Psihoterapia – Tratament pentru Dezalcoolizare
În timpul sau după reabilitare în relația cu alcoolul, consultarea unui terapeut te poate ajuta să înveți noi abilități și strategii pentru a rămâne stabil pe termen lung. Psihologii, asistenții sociali sau consilierii cte po învăța cum:
Schimbi comportamentele care te fac să îți dorești să bei
Faci față stresului și altor factori declanșatori
Construiești un sistem de sprijin puternic
Stabilești noi obiective și să le atingi
Unii oameni au nevoie doar de o sesiune de consiliere scurtă și concentrată. Alții ar putea avea nevoie de terapie individuală pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a face față unor probleme precum anxietatea sau depresia. În acest caz, terapia cognitiv comportamentală este cel mai frecvent utilizată.
Hipnoza si Dependenta de Alcool
Hipnoterapia și terapiile alternative de lucru cu subconștientul sunt foarte utile pentru tratarea dependenței de alcool. Terapiile te ajută să accesezi mintea subnconștientă a unui individ și să descoperi cauza principală a dependenței.
Înțelegerea motivului pentru care alcoolul a devenit o problemă și tehnicile de învățare care înlocuiesc comportamentul distructiv îi pot ajuta deseori pe cei cu dependență de alcool.
Folosirea hipnozei pentru a reevaluarea stilul de viață al unui individ poate duce la crearea unei atitudini diferite față de alcool. Odată ce a fost identificată rădăcina problemei, se poate începe tratarea acesteia.
Important de adăugat aici este că singura situație în care hipnoterapia sau alte terapii alternative funcționează în lupta cu alcoolul este atunci când persoana dependentă își dorește cu adevărat să renunțe la comportamentul distructiv.
Consumul de alcool poate fi foarte bine văzut ca o modalitate de a face față vieții și problemelor emoționale cu care clientul se confruntă în viața de zi cu zi. De cele mai multe ori calea cea mai scurtă de a renunța la un comportament sau obicei nociv este prin înlocuirea cu altul la fel de puternic.
Absența alcoolului poate fi înlocuită cu prezența unor noi abilități pentru a face față situațiilor din viața pe care le-au tratat anterior consumând alcool.
Tratarea Alcoolismului prin Alimentatie
Dacă te afli în lupta cu dependenta de alcool o dietă echilibrată, care cuprinde toate substanțele nutritive esențiale din legume, cereale, cereale integrale, nuci și germeni, printre altele, este benefică.
Evită să mânncați prea multă făină albă, condimente puternice, carne și zahăr.
Strugurii – unul dintre cele mai populare și eficiente remedii pentru controlul dependenței de alcool.
Mere – reprezintă un remediu vechi pentru a vindeca dependența de alcool. Merele elimină toxinele cauzate de consumul de alcool și reduc nevoia de a bea.
Țelină – un excelent remediu naturist împotriva dependenței. Acesta trebuie amestecat cu apă și consumat zilnic timp de peste o lună pentru obținerea celor mai bune rezultate.
Curmalele -sunt ușor accesibile și sunt destul de eficiente în tratarea dependenței de alcool.
Migdalele crude – acestea sunt utile în reducerea dependenței de alcool.
Ginsengul -atât ginsengul american cât și cel asiatic pot descompune ușor alcoolul din corpul dumneavoastră și elimina toxinele.
Sucuri de fructe – include o mulțime de sucuri de fructe în dietă, deoarece poate controla pofta de a consuma alcool tare.
Suferi de Dependență de Alcool?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Care sunt suprapunerile în tratamentul pentru dependența de alcool și dependența de droguri?
Suprapunerile în tratamentul pentru dependența de alcool și dependența de droguri pot include consiliere individuală, participarea la grupuri de suport și terapie comportamentală. În plus, oferirea de tratament și ajutor pentru dependenta de droguri poate fi adaptată pentru a aborda simultan și dependența de alcool.
Metode de prevenire si sprijin pentru dependența de alcool
Intervenția timpurie poate preveni problemele legate de alcool.
Așa cum am scris mai sus, cea mai mare probabilitate să dezvolți dependența de alcool crește dacă începi să consumi alcool în adolescență.
Dacă ești/ai un adolescent, încearcă să fi atent la semne și simptome care pot indica o problemă cu alcoolul:
Pierderea interesului pentru activități și hobby-uri și pentru aspectul personal
Ochi roșii, vorbire neclară, probleme de coordonare și cadențe de memorie
Dificultăți sau schimbări în relațiile cu prietenii, cum ar fi aderarea la o nou grup
Scăderea notelor și creșterea problemelor școlare
Modificări frecvente ale dispoziției și comportament defensiv
Poți ajuta la prevenirea consumului de alcool la adolescenți:
Da-i un exemplu bun cu consumul propriu de alcool.
Vorbește deschis cu copilul tău, petrece timp de calitate împreună și implică-te activ în viața copilului tău.
Spune-i copilului tău la ce comportament te aștepți și care vor fi consecințele dacă nu respectă regulile.
Concluzie
Dependența de alcool este o problemă complexă și răspândită în societatea noastră, având consecințe semnificative asupra sănătății fizice, mentale și sociale ale individului. Tratamentul și prevenirea acestei dependențe necesită o abordare cuprinzătoare și multidisciplinară, pentru a asigura o recuperare eficientă și durabilă.
Intervenția medicală joacă un rol crucial în gestionarea dependenței de alcool. Profesioniștii din domeniul sănătății pot oferi asistență în evaluarea și monitorizarea stării fizice a individului, precum și în prescrierea de medicamente adecvate pentru a reduce simptomele de sevraj și pofta de alcool. Un tratament medical bine coordonat și personalizat poate ajuta persoana afectată să se elibereze de dependența fizică și să-și îmbunătățească sănătatea generală.
Terapia psihologică are un rol esențial în tratarea dependenței de alcool. Terapeutul poate oferi un spațiu sigur și confidențial în care individul poate explora și înțelege cauzele profunde ale dependenței sale, precum și modalități de a gestiona emoțiile și stresul fără a recurge la alcool. Terapia psihologică poate implica diferite abordări, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, terapia de grup sau terapia familială. Prin lucrul cu un terapeut, persoana afectată poate dezvolta abilități de coping sănătoase, poate identifica și modifica modelele de gândire și comportament disfuncționale și poate învăța să-și reconstruiască viața fără dependența de alcool.
Sprijinul social reprezintă un factor crucial în procesul de recuperare. Persoanele afectate de dependența de alcool au nevoie de un mediu de sprijin care să le ofere înțelegere, susținere și încurajare pe parcursul călătoriei lor de recuperare. Participarea la grupuri de suport, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau alte organizații similare, poate oferi un context în care persoanele afectate pot împărtăși experiențele lor, pot primi sfaturi și sprijin din partea celor care au trecut prin aceeași situație și pot găsi inspirație și motivație în reușitele altora. Familia și prietenii joacă, de asemenea, un rol important în sprijinirea și încurajarea individului pe drumul recuperării, oferindu-le un mediu stabil și sănătos în care să se dezvolte.
În concluzie, dependența de alcool este o problemă serioasă și complexă, dar tratamentul și prevenirea acesteia sunt posibile prin intervenția medicală, terapia psihologică și sprijinul social adecvat. Este important să se ofere sprijin și să se ofere resurse adecvate persoanelor afectate de dependența de alcool pentru a le ajuta să-și reconstruiască viața și să ducă o viață sănătoasă și echilibrată. Prin abordarea cuprinzătoare și prin implicarea tuturor acestor aspecte, putem avea un impact pozitiv în lupta împotriva dependenței de alcool și în promovarea bunăstării și recuperării individuale.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Nu ne putem opri din a ne gândi la ele; Oricât încercăm să le evităm, gândurile persistă în minte până când ne satisfacem pofta de dulce. Dorința de neclintit pentru anumite dulciuri, cum ar fi ciocolata sau înghețata, are de multe ori mai degrabă un fond psihic decât fizic.
Suferi de Dependență de Zahăr?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Dacă simți ca și cum o armată de demoni îți preiau corpul și te torturează până când le dai zahăr, ești cuprins total de pofta de dulce. Și dacă asta se întâmplă prea des, poate că este timpul să iei în considerare motivele psihologice și biologice din spatele ei.
Când mâncăm zahăr, corpul nostru începe să secrete serotonină (hormonul fericirii) și endorfine (hormoni care ne fac să ne simțim bine), ceea ce ne dă acel sentiment temporar de fericire.
Prin urmare, mulți dintre noi apelăm la dulciuri în vremuri de nefericire, stres, de anxietate sau din contră în vremuri de multă relaxare și stare de bine.
Dacă te-ai întrebat vreodată de ce este atât de greu să reziști dulciurilor, răspunsul este ușor: te-ai născut cu pofta de dulce.
Oamenii au o preferință înnăscută pentru alimentele dulci, deoarece creierul nostru are nevoie de zahăr pentru a fi fericit, iar corpul nostru folosește zahărul cel mai eficient pentru a crea energia de care avem nevoie pentru a trăi.
De asemenea genele noastre individuale sunt codificate pentru a fi mai mult sau mai puțin sensibile la anumite gusturi, inclusiv zahărul.
Dacă ai o sensibilitate scăzută la dulciuri, este posibil să ai nevoie de multe alte lucruri pentru a te simți mulțumit. Zahărul rămâne una dintre cele mai ușoare căi spre fericire.
Ceea ce este mai rău pentru unii dintre noi este că ne plac în mod special alimentele grase îndulcite, cum ar fi prăjiturile și ciocolata, deoarece, deși zahărul îmbunătățește aroma acestor alimente, grăsimea le conferă o textură plăcută sau „senzație în gură”. Combinația poate fi irezistibilă și, pentru unii oameni, captivantă.
Pentru oricine este capabil să controleze cantitatea de alimente cu zahăr din dieta lui și să se bucure de cantități mici în contextul unei vieți sănătoase, aceasta nu este o problemă.
Dar pentru alții, pofta de dulce și zahăr cu grăsimi poate duce în cele din urmă la creșterea în greutate, obezitate și risc crescut de a dezvolta afecțiuni cronice de sănătate, cum ar fi diabetul și bolile de inimă.
Pentru mulți oameni rutina zilnică de după muncă arăta cam aşa: după o zi în special istovitoare, te așezi pe canapea şi vegetezi timp de câteva ore, realizând versiunea proprie de “Netflix şi relaxare”, lucru ce implică să ai alături poate și o ciocolată pe lângă tine.
Știi că probabil este o idee proastă, dar îți spui că le meriți ca “recompensă” pentru munca dificilă depusă.
Cercetătorii în domeniul psihologiei au o denumire pentru acest fenomen: se numeşte “diminuarea ego-ului“. Teoria spune că puterea de voinţă este conectată de o rezervă limitată de energie mentală, şi că odată ce ai rămas fără acea energie ai mai multe şanse să pierzi autocontrolul.
Teoria aceasta pare a explica perfect răsfăţul de după muncă.
Pofta de dulce este o adicție?
Există studii care arată că zahărul provoacă aceleași modificări chimice în creier similare cu utilizarea substanțelor interzise deoarece provoacă dependență. De asemenea, zahărul eliberează opiacee naturale în creier, cum ar fi endorfine care produc sentimente de împlinire și mulțumire.
Consumul de zahăr provoacă și eliberarea de mesageri chimici precum dopamina, duce la cresterea dorintei de a manca și mai mult dulce. În același timp, prea mult zahăr poate bloca producția de serotonină, o substanță chimică a creierului care în mod normal ajută la echilibrarea sistemului și ne împiedică să ne supraalimentăm.
Pentru unii, acesta este un ciclu aparent de neoprit; nu este de mirare că apare pofta de dulce de nestăvilit.
Cauzele poftei de dulce
Iată câteva cauze posibile de luat în considerare dacă te confrunți cu pofta de dulce și nevoia de a consuma zahăr în exces.
Condiționare
Ceea ce mănânci – împreună cu când, de ce și cât mănânci – se poate transforma într-un comportament.
Pofta de dulce poate fi rezultatul unei condiționării clasice: comportament pe care le-ai adoptat de-a lungul timpului, deoarece ai văzut că îți aduce satisfacție.
Pe scurt, este posibil să tânjești după zahăr, deoarece mintea și corpul tău au fost instruite că așa pot obține rapid liniștire, relaxare, satisfacție etc.
O pofta de dulce intensă este până la urmă o experiență de formare a obiceiurilor.
Într-un studiu din 2016 cercetătorii au descoperit că alimentele procesate – în special cele care conțin zahăr adăugat – pot provoca comportamente de formare a obiceiurilor mult mai rapid.
Zaharul și comportamentele de formare a obiceiurilor
Orice aliment care conține zahăr declanșează instant eliberarea de dopamină, ‘substanța plăcerii” în centrul de recompensă al creierului.
Dopamina este ceea ce recompensează anumite comportamente în noi, pentru a ne determina să le repetăm, Totodată, este motivul pentru care anumite medicamente dau dependență.
La fel ca și cocaina, heroina și alte opiacee, zahărul provoacă o “super recompensă” a dopaminei, ceea ce face ca utilizarea lui să fie foarte dorită, provocând într-un final scăderea drastică a nivelului de dopamină din corp, odată ce substanța nu mai este prezentă în corp.
Consumul de îndulcitori artificiali
Este posibil ca îndulcitorii artificiali, care au un gust mult mai dulce decât zahărul, să schimbe preferințele de gust în timp.
Unii cercetători cred că atunci când oamenii se obișnuiesc cu gustul hiper dulce al îndulcitorilor artificiali, pofta lor de dulce va crește.
Stresul și depresia
Stresul și sănătatea ta mintală joacă, de asemenea, un rol activ în apariția poftei de dule. Cantități mari de stres vor influența nivelurile de cortizol, care pot crește atât glucoza, cât și insulina. Acesta este parțial motivul pentru care oamenii stresați deseori poftesc, apoi mănâncă prea mult zahăr.
Depresia funcționează puțin diferit, dar afectează și pofta de dulce și apetitul. Depresia reflectă de obicei niveluri scăzute de serotonină, iar zahărul ajută la eliberarea acesteia atunci când este consumat.
Consumul de alimente zaharoase menține nivelul de serotonină ping-pong în sus și în jos, creând un ciclu nesfârșit de instabilitate a dispoziției și consumul excesiv.
Somnul și pofta de dulce
Relația dintre ceea ce mănânci și modul în care dormi este complexă. Un studiu din 2013 , a arătat că persoanele care nu dorm suficient au tendința de a pofti alimente care sunt:
dulci
sărate
Acest lucru se datorează faptului lipsa energiei dată de somn trebuie acoperită cu altceva. Așa apare nevoia de zahăr și pofta de dulce aproape imposibil de stăvilit.
Deficiența de minerale
Vitaminele și mineralele controlează atât de multe funcții în corp. Dacă ai o dietă bine echilibrată care cuprinde și o varietate de alimente, rareori vei observa o deficiență.
Problema este că unii dintre noi se obișnuiesc să mănânce aceleași lucruri în fiecare zi.
S-ar putea să consumi o mulțime de proteine, grăsimi și carbohidrați din alimentele preferate, dar nu este suficient. De exemplu, dacă toate proteinele tale provin din surse vegetale, poți dezvolta un deficit de fier. Fierul este responsabil pentru sănătatea celulelor roșii din sânge și pentru nivelul de energie.
O energie scăzută are ca rezultat pofte intense de zahăr, pe măsură ce corpul tău țipă pentru o soluție rapidă de a furniza energia atât de necesară.
Motivul pentru care calciul, zincul, cromul și magneziul provoacă pofta de dulce se datorează și rolului lor în hidratare. O deficiență în oricare dintre acestea poate crea sentimentul de deshidratare. De fapt, pofta de apă și zahăr sunt strâns legate; iată de ce setea cronică este un indicator al diabetului.
Nevoia de dulce dupa masa
Poate fi foarte greu să oprești pofta dulce după masă, deoarece este 100% NORMAL să poftești ceva dulce după masă.
Repet, este 100% normal să poftești dulciuri după cină (sau orice masă!).
Pofta de dulce după masă apare ca o modalitate de a obține o creștere rapidă de energie pentru a susține procesul digestiv.
Digerarea mâncării este o muncă grea! Corpul tău arde calorii (sau energie) în timp ce îți digeră mâncarea.
Este important să recunoaștem că trupul folosește energie pentru a te ajuta să câștigi mai multă energie din alimentele tale. De fapt, 3-30% din totalul caloriilor conținute într-un aliment pot fi folosite digerând acel aliment.
Acest proces natural a făcut ca, undeva pe parcursul vieții, să-ți fi format un OBICEI de a mânca în mod constant ceva dulce după masă. Acum, corpul tău este programat să poftească ceva dulce după o masă … dar acest lucru nu este neapărat un lucru rău!
Pentru a determina dacă acesta este un obicei pe care trebuie să-l întrerupi, întreabă-te:
Cum mă simt cel mai adesea după ce mănânc dulciuri la final de masă?
Pofta de dulce este una normală sau de nestăvilit?
Dacă mănânci desert sau dulciuri după fiecare masă și asta te face să te simți lent, balonat și altele nefavorabile, înseamnă că acest obicei dăunează corpul tău.
Pofta de dulce seara
De ce pofta de dulce este mai puternică seara?
Există mai multe motive care cresc pofta de dulce la finalul zilei. Acestea variază de la lucruri simple precum foamea și lipsa de somn. Motive mai complexe includ deficiențe de stres și nutrienți.
Nu ai mâncat suficientă mâncare în timpul zilei!
Aceasta este cea mai frecventă greșeală și, de obicei, motivul # 1 pentru care ai poftă de zahăr noaptea. Pofta de dulce crește seara dacă nu ai mâncat suficient dar și satisfăcător în timpul zilei.
Dacă adaugi la asta stresul strâns pe parcursul zilei și o rutină de somn haoticp, ai rețeta perfectă pentru a stârni pofta de dulce seara.
De asemenea, pentru a se simți mulțumit, creierul are nevoie de un anumit nivel de hidratare. Când nu bei suficientă apă în timpul zilei, corpul tău trage lichid din interiorul său și te deshidratează.
De multe ori oamenii mănâncă alimente pentru că doresc de fapt apa din alimente! Sună nebunesc, dar chiar și fast-food-urile au apă în ele.
Deci, dacă ai pofte dulci noaptea, gândește-te câtă apă ai consumat în timpul zilei.
Nevoie de dulce dupa efort fizic
Tocmai ai terminat un antrenament intens, dar în loc să te bucuri de acea salată de pui bogată în proteine pe care ai pregătit-o mai devreme, te vei uita cu dor și disperare la cutia cu înghețată din congelator.
Sau poate ai mâncat acea salată, dar de îndată ce ai pus furculița jos, primul lucru la care te gândești sunt niște biscuiți cu ciocolată care te așteaptă în dulap.
Este în regulă, ni se întâmplă tuturor. Și știința are o explicație pentru pofta de dulce după efort fizic.
Se pare că pofta de dulce este o modalitate prin care corpul tău încearcă pur și simplu să înlocuiască combustibilul și să se repare în cel mai rapid mod posibil.
Aceste pofte de zahăr sunt mai susceptibile de a fi determinate de nevoia mușchilor noștri de a ne reface depozitele de carbohidrați și de a ne repara mușchii după exerciții.
Multe deserturi au un conținut ridicat de carbohidrați sau zahăr cu eliberare rapidă, care de obicei nu reprezintă hrana de cea mai bună calitate, dar ajută corpul la o refacere rapidă.
Dependenta de dulce in sarcina
Un procent mare de viitoare mame tânjesc la un aliment sau altul în timpul sarcinii.
În timp ce unele femei au norocul să poftească la alimente sănătoase, cum ar fi roșiile și portocalele, din păcate, la unele femei pofta de dulce se amplifică în timpul sarcinii, in special deliciile pline de calorii, cum ar fi ciocolata și înghețata.
Se crede că pofta de dulce se datorează creșterii nivelului de hormoni, iar unele femei experimentează pofta din același motiv în a doua jumătate a ciclului menstrual. Din păcate nu se poate face nimic în acest sens.
O schimbare sau o modificare a gustului este adesea unul dintre primele semne ale sarcinii. Chiar înainte de prima perioadă de sarcină poți observa un gust ciudat în gura sau o apreciere diferită a gustului anumitor alimente. Gustul clasic este metalic, adesea persistent și destul de puternic.
Alte femei observă că gusturile lor se schimbă și că, deși anterior se bucuraseră de cafea sau de mâncăruri picante, acum se gândesc doar la ceva dulce. Modificările gustului nu sunt la fel ca poftele, dar pot fi la fel de ciudate.
Dependenta de zahar la menstruatie
Incetează să te mai condamni pentru că visezi doar ciocolată și chipsuri chiar înainte de menstruație.
Pofta de dulce și foamea crescută sunt reale și există motive – motive legitime, dovedite științific – pentru care tu și o mulțime de alte femei au aceste comportamente alimentare în timpul sindromului premenstrual dar și a menstruației.
De ce se întâmplă?
Dă vina pe hormoni.
Un studiu din 2016 sugerează că modificările nivelurilor de hormoni estrogen și progesteron provoacă pofte pentru alimentele bogate în carbohidrați și dulci înainte de menstruație.
De asemenea, corpul tău eliberează serotonină atunci când mănânci alimente cu amidon și zahăr. Serotonina este un produs chimic care stimulează sentimentele de fericire. Creșterea sentimentelor bune este întotdeauna plăcută, dar cu atât mai mult când hormonii tăi au luat-o razna.
Consumul compulsiv de alimente și pofta de dulce înainte de menstruație pot fi, de asemenea, semne ale tulburării disforice premenstruale (TDPM), care este o formă mai severă de sindrom premenstrual.
Pofta de dulce la copii
Mecanismul stârnirii poftei de dulce funcționează la copii la fel ca și la adulți.
Copiii au o biologie foarte rafinată, care îi atrage către calitatea gustativă predominantă a laptelui matern și apoi către alimentele bogate în calorii în perioadele de creștere.
În trecut, fructele erau principala sursă de dulce, acum însă copiii trăiesc în medii în care zahărul este pretutindeni.
Copiii noștri se nasc cu programarea de care au nevoie pentru a-și regla singuri aportul dintr-o varietate de alimente, inclusiv – da, dulciuri!
Cu toate acestea, atunci când anumite alimente sunt demonizate și alte alimente devin obligatorii pentru ei, acest lucru poate începe să îi deconecteze de înțelepciunea internă de care au nevoie pentru a-și regla consumul de alimente și pentru a crește la un ritm potrivit pentru ei.
În cele din urmă, atunci când dulciurile sunt restricționate, prea strict controlate sau strict limitate, acest lucru le poate face să se simtă ca și cum ar fi un „fruct interzis.
În marea schemă a lucrurilor, limbajul s-ar putea să nu pară mare lucru. Dar, în realitate, copiii își formează gânduri și opinii despre mâncare și corpul lor pe baza limbajului pe care îl aud în jurul lor.
De aceea, pentru a limita consumul de zahăr și pofta de dulce, este important să echilibrați atât dieta cât și psihicul copilului. Nu demonizați zahărul, pentru că în felul acesta îi creșteți copilului în subconștient dorința de a-l consuma.
Riscurile consumului excesiv de dulciuri la copii
Slăbirea sistemului imunitar
Scăderea performanțelor șolare la copii (hiperactivitatea)
Slabirea elasticitatii si functionarii tesuturilor
Afectarea tractului digestiv
Apariția de boli gingivale, carii dentare și căderea dinților
Aparitia obezitatii si a diabetului zaharat
Inhibarea hormonilor de creștere
Apariția acneei
Dezechilibru hormonal
Stimulează apetitul culinar ceea ce duce la mâncatul excesiv
Ce boli ascunde pofta de dulce?
Pentru perioade scurte de timp pofta de dulce nu este o problemă, însă dacă aceasta persistă și ajunge aproape imposibil de controlat, nu-ți mai sunt afectate doar greutatea și formele, ci și sănătatea.
Boli digestive și intestinale
Grelina este hormonul foamei produs de stomac; se deplasează către creierul tău și îți afectează dorința de a mânca. Inflamația digestivă ridică grelina și crește pofta de mâncare și de dulce.
Cu cât poftești mai mult zahăr sau carbohidrați, cu atât este mai mare problema. Problema se poate extinde la dorința intensă de alimente bogate în calorii de orice tip și la dorința subconștientă de a se răsfăța excesiv cu plăcerea de a mânca de dragul plăcerii.
Activarea grelinei este vitală pentru menținerea zahărului din sânge în timpul restricției de calorii sau a foamei. De asemenea, este necesar pentru eliberarea hormonului de creștere care repară corpul și pentru mobilitatea intestinului, astfel încât tractul digestiv să se deplaseze în timp util și să nu ai arsuri la stomac.
Nivelurile de grelină sunt crescute în timpul suferinței digestive într-un efort de a coordona repararea tractului digestiv. Dacă problemele digestive persistă, grelina va rămâne crescută.
Efectul secundar advers al grelinei crescute este că pofta de dulce va crește și veți mânca mai mult zahăr. Procesul este valabil pentru orice aliment.
Probleme ale tiroidei
Dacă te simți în permanență obosită, s-ar putea să ai probleme cu tiroida. Aceste senzații sunt însoțite, de obicei, de dureri de cap, articulare și de fluctuații în greutate. Atunci când tiroida nu funcționează bine, dorința de a mânca zahăr se intensifică.
Încearcă să bei mai multă apă și evită alimentele procesate sau cele cu făină albă, iar pofta de dulce se va diminua.
Menopauză sau premenopauză
Dacă ai trecut de 40 de ani și te confrunți cu schimbări bruște de atitudine, observi o diminuare a libidoului, iar menstruație devine neregulată, s-ar putea să te apropii de menopauză.
În această perioadă te poți confrunta de asemenea și cu insomnie, dureri de cap, oboseală sau bufeuri. Pe măsură ce nivelul de progesteron și estrogen încep să scadă, celulele nu mai răspund la fel de bine la insulină și apare pofta de dulce.
Problema este că te simți, în continuare, obosită și nervoasă după consumul de zahăr, așa că soluția este să stăpânești aceste nevoie. În loc de dulciuri, ia vitamina B6.
Infecții fungice
Dacă nu poți rezista o zi întreagă fără zahăr sau pâine, s-ar putea să ai o ciupercă, potrivit studiilor. Dacă ai luat antibiotice mai mult de trei ori într-un an, obișnuiești să iei medicamente antiacide după fiecare masă sau ți-au fost prescrise tratamente cu steroizi, s-ar putea să ai candidoză.
Această ciupercă se hrănește cu zahăr și pentru că dulciurile și pâinea sunt transformate rapid în glucoză, simți nevoia să le consumi.
Dacă dai curs acestor dorințe, ciuperca se înmulțumește rapid și îți intensifică poftele. Renunță la zahăr și la cafeină și vei ajuta, astfel, la restabilirea echilibrului bacteriilor bune din organism. Acest proces durează până la 5 luni, dar cu timpul ar trebui să fie mai ușor să reziști poftelor de dulce.
Pofta de dulce si ficatul
Ficatul ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge care, aflat în dezechilibru, provoacă pofta de dulce, oboseală și gândire neclară. Un ficat toxic cauzează, de asemenea, bolile inflamatorii, precum diabetul, artrita, hipertensiunea arterială dar și bolile autoimune.
Sucurile, băuturile energizante îndulcite,produsele de patiserie, prăjiturile cu creme, napolitanele, toate acestea sunt exemple de alimente și băuturi care afectează grav ficatul.
În timp, celulele hepatice nu mai pot procesa tot ceea ce mănânci și bei – astfel apare afectiunea numită ficat gras.
Daca ficatul nu este sănătos, pot apărea dezechilibre hormonale care duc la apariția durerilor de cap, a modificărilor stării de dispoziție și la declanșarea depresiei.
Deficienta de crom
Se recomandă includerea alimentelor ce conțin crom în alimentație deoarece ajută la reducerea colesterolului și la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Deși nu este un mineral consacrat, devine important atunci când lipsește, mai ales prin dezechilibrele pe care le produce printre care fluctuații de energie sau degradarea structurii ADN-ului.
Cromul este benefic pentru cei care suferă de hipoglicemie, intoleranță la glucoză și diabet. La persoanele care suferă de hiperglicemie, cromul influențează nivelul de insulină prin înlăturarea excesului de zahăr din sânge.
In schimb, la acele persoane cu hipoglicemie, cromul reușește să normalizeze funcțiile insulinei restabilind nivelul optim de glucoză, dupa ce s-a servit o doză mare de zahăr.
Lipsa de crom din organism se poate datora și consumului de alimente procesate – dulciuri, prăjituri etc., deoarece acest mineral se pierde în urma procesului de rafinare al alimentelor.
Cum scapi de pofta de dulce?
În mod normal, fructele uscate dar și cele proaspete pot ajuta la depășirea poftelor de zahăr. Cu toate acestea, uneori pur și simplu nu e suficient.
Suferi de Dependență de Zahăr?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Deși se știe că guma de mestecat fără zahăr ne reduce pofta de dulce (dar poate provoca probleme cu stomacul și balonări, deci atenție!), încercarea de a-ți concentra atenția către altceva s-a dovedit a fi la fel de eficientă.
Recuperarea sistemului digestiv și întărirea acestuia cu mese sănătoase și echilibrate poate ajuta, de asemenea, la eliminarea acestor pofte.
Mănâncă mai puțin, dar mai des: încearcă să reduci cantitatea de alimente pe care le consumi în principalele mese ale zilei și introdu gustări regulate, care la rândul lor te pot ajuta să îți echilibrezi nivelul zahărului din sânge și să previi atacurile de hipoglicemie.
Menține o limită de 150 de calorii: consumul unui desert care nu depășește 150 de calorii pe zi va fi mai puțin dăunător organismului decât consumul de alimente cu zahăr mult. Dacă totuși îți dorești un desert, alege deserturi cu lapte sau fructe, în loc de opțiuni siropoase și cu conținut ridicat de carbohidrați.
Amestecă deserturi: În loc să mănânci o întreagă ciocolată, s-a demonstrat că o banană sau câteva căpșuni înmuiate în ciocolată reduc pofta. Consumul de cantități mici de drajeuri de ciocolată cu alune sau migdale poate, de asemenea, să-ți reducă pofta de dulce.
Fructele: Fructele proaspete și uscate pot satisface nevoia pentru ceva dulce. Adăugarea unei surse de calciu (cum ar fi iaurtul, nucile sau legumele cu frunze verzi) la fructe poate crește senzația de sațietate.
Găsește o activitate: Când îți vine în minte ideea de a mânca ceva dulce, fă o activitate pe care o poți finaliza în 10 minute pentru a-ți dezlipi mintea de pofta de dulce.
O curățenie rapidă prin casă, ridicarea și mersul în jurul biroului, un telefon rapid la un prieten pentru o conversație rapidă te poate ajuta să scapi de pofta de dulce.
Evită carbohidrații simpli: carbohidrații simpli, cum ar fi produsele de patiserie, cresc tendința noastră de a mânca ceva dulce. În loc de făină albă și orez, încearcă să consumi pâine integrală din grâu, produse din grâu integral și leguminoase uscate, împreună cu surse de proteine, pentru a crește sațietatea, reducând în același timp pofta de dulce.
Caută sprijin: Dacă modificările stării tale emoționale, cum ar fi stresul și tristețea, te fac să ai pofte, poți lua în considerare sprijinul profesional de la un psiholog. Trebuie să aveți în vedere că niciun fel de mâncare sau desert nu va rezolva probleme în viață.
Bucură-ți ochii mai întâi: se știe că percepția vizuală îmbunătățește simțul gustului. Încearcă rețete sănătoase, dar frumoase, atrăgătoare pe care le poți prepara acasă.
Vitaminele care reduc pofta de dulce
Următoarele vitamine și nutrienți ar trebui incluse în dieta ta dacă vrei să câștigi lupta cu pofta de dulce:
vitamina A
vitamina B
arginina
crom
magneziu
potasiu
Consiliere psihologica
De multe ori, pofta de dulce este asociată cu mâncatul pe fond emoțional.
Multe persoane cu probleme de greutate, mănâncă pe fond emoțional. In loc să-și înfrunte emoțiile, preferă să mănânce ceva bun.
Pofta de dulce are legătură cu nevoia de calmare a minții. Creierul cere dulce pentru că este un anestezic, îi dă stare de bine, îl liniștește. Corpul nu are nevoie de dulce niciodată. El cere anumiți nutrienți de care într-adevăr are nevoie.
În pofta de dulce este vorba de nevoia de calmare, de o nevoie psihologică, fie că e vorba de mâncatul emoțional, fie că e acest mâncat impulsiv care să ne calmeze, să ne neutralizeze energia negativă, frustrarea, anxietatea, fricile, nemulțumirea.
În momentul în care avem poftă de dulce să ne punem întrebarea: ce anume îmi lipsește în viață mea, de ce am nevoie cu adevărat, pentru că e clar că acolo este o insatisfacție.
Ai observat că cu cât ești mai stresat, cu atât apare mai mult anxietatea de a mânca dulce? Când ne găsim trăind situații care generează mult stres și anxietate, corpul nostru începe să aibă nevoie de glucoză excesiv.
Terapia cognitiv comportamentala(TCC) este o formă de psihoterapie, orientată spre identificarea problemelor cu scopul soluționării acestora folosind tehnici și strategii specifice cognitiv comportamentale.
Terapia cognitiv comportamentala se centrează pe studierea relației dintre gânduri, emoții si comportamente. Astfel poate fi folosită cu succes pentru a înțelege, accepta și depăși pofta de dulce.
Lista de alimente care scad pofta de dulce
Banane
Portocale
Struguri
Mere
Merișoare
Migdale
Nuci
Caju
Semințe de dovleac
Roșii
Porumb
Cartofi dulci
Orez brun
Quinoa
Ceaiul verde
Ceaiul matcha
Ananasul
Cum poate hipnoza influența pofta de dulce și trucurile alimentare?
Hipnoza și miturile legate de aceasta sunt adesea asociate cu influențarea poftelor alimentare. Trucurile alimentare pot fi folosite împreună cu hipnoza pentru a reduce pofta de dulce sau pentru a promova alegeri alimentare mai sănătoase. Studiile arată că hipnoza poate fi eficientă în gestionarea poftelor alimentare.
Concluzii
Pofta de dulce fără alte simptome nu indică de cele mai multe ori o problemă de sănătate. De fapt, aceasta este una dintre cele mai frecvente pofte pe care le experimentează oamenii.
S-ar putea să poftești dulciuri pentru că ești:
obișnuit să le mănânci
le asociezi cu anumite evenimente din viață
obosit
anxios
stresat
Pentru a reduce pofta de dulce, ai putea încerca:
citește mai mult despre riscurile pentru sănătate pe care le implică zahărul
consumă mai multe proteine
fă exerciții
dormi mai mult
satisfacerea poftei cu o alternativă mai sănătoasă cu gust dulce
Și dacă rezistența la pofta de dulce îți consumă prea mult timp și energie, nu ezita să contactezi un expert în terapie pentru ajutor.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Frica de necunoscut este tendința de a avea un sentiment iminent de incertitudine și stare de anxietate ca răspuns la stresul provocat de o amenințare percepută în viitor.
Dorești o Ședință de Terapie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Creierul și corpul sunt adesea prinse în senzații de tensiune și un sentiment puternic de îngrijorare care menține mintea blocată într-un ciclu de îngrijorare excesivă, anticipare și panică.
Cercetătorii definesc frica de necunoscut ca fiind tendința de a te teme de ceva despre care nu ai informații la niciun nivel.
Dacă te simți tensionat sau anxios intens când te întâlnești cu o situație nouă sau necunoscută, este posibil să fi dezvoltat o stare de spirit numită „intoleranță la incertitudine”. Aceasta înseamnă că circumstanțele incerte îți par insuportabile.
Frica de necunoscut stă la baza multor altor neliniști, frici și fobii. În acest articol, vom explora simptomele obișnuite, cine este expus riscului și cum să-ți depășești frica de necunoscut.
Ce este frica de necunoscut?
Experții în sănătate mintală consideră că frica este o emoție de bază biologică pe care toți oamenii o experimentează. Este normal să ne îngrijorăm ocazional, să avem gânduri negative sau să trăim un sentiment de frică sau teamă cu privire la evenimente, obligații sau situații viitoare.
Cu toate acestea, frica persistentă sau cronică față de necunoscut poate deveni problematică și poate începe să îți afecteze viața emoțională, socială și fizică la fel de grav ca orice fobie.
Incertitudinea face parte din experiența umană. Unii oameni prosperă în vremuri incerte; alții devin paralizați emoțional. Modul în care oamenii răspund la incertitudine depinde de cât de mare este frica de necunoscut.
Poți să-ți trăiești viața la potențialului tău maxim doar atunci când ai ajuns față în față cu frica ta de necunoscut. Dar acest lucru nu este deloc ușor. Este puțin mai complicat decât să alegi să-ți ignori frica de necunoscut.
Există multe straturi de emoții care sunt asociate cu frica de necunoscut și depășirea acestei frici necesită să sapi adânc pentru a găsi curajul de a păși efectiv în necunoscut. Toate acele credințe limitative adânci vor rezista și se vor lupta pentru că acțiunile tale le vor provoca și le vor pune la îndoială existența.
Ceea ce ne menține sănătoși atunci când luăm decizii în fața incertitudinii este să putem cântări corect costurile și beneficiile potențiale ale fiecărui risc.
Atunci când nu știm ce riscăm – când există atât de multă frica de necunoscut încât nu putem nici măcar să începem să calculăm în capul nostru care sunt costurile – avem tendința de a paraliza.
Acesta este motivul pentru care incertitudinea produce anxietate. Când nu avem nicio idee despre ce urmează să se întâmple, presupunem că va fi un eșec indiferent de ceea ce facem.
Practic, mintea noastră inconștientă, când vede că nu știm dacă ceva reprezintă sau nu o amenințare, continuă să presupună că este. De cele mai multe ori se decide să aleagă „mai bine diavolul pe care îl cunosc decât cel pe care nu”.
Cauzele fricii de necunoscut
Cercetările indică faptul că oamenii au niveluri diferite de toleranță la incertitudine, o caracteristică dezvoltată în mod natural, și cea care determină frica de necunoscut.
Persoanele cu niveluri ridicate de intoleranță la incertitudine consideră situațiile necunoscute sau incerte aproape insuportabile și cred că au incapacitatea de a face față.
Uneori, frica de necunoscut poate fi strâns legată de frica de schimbare.
Lipsa previzibilității și controlului pot fi factori care contribuie la frica de necunoscut. Dacă sunt disponibile puține informații pentru a prezice un rezultat sau pentru a lua o decizie, acest lucru poate crește anxietatea și incertitudinea.
Nivelurile de frică pot fi, de asemenea, situaționale și bazate pe trăsături de personalitate afectivă, cum ar fi nevrotismul și temperamentul, experiențele și traumele din trecut și capacitatea de adaptare și de a face față.
Atitudinea generală față de viață poate duce la frica de necunoscut. Oamenii din întreaga lume devin din ce în ce mai preocupați, stresați și anxioși față de factorii economici, rezultatele alegerilor, locurile de muncă și problemele de sănătate etc.
Multe dintre tulburările de anxietate, inclusiv tulburarea de panică, tulburarea de anxietate socială și fobiile specifice, împărtășesc o trăsătură de bază comună: sensibilitate crescută la amenințări, incertitudine sau frica de necunoscut.
Când o persoană este sensibilă la o amenințare, își poate petrece întreaga zi neliniștită și îngrijorată că i se poate întâmpla ceva rău. Tulburarea de panică este un exemplu – pacienții sunt neliniștiți în mod constant de faptul că ar putea avea un atac de panică în orice moment.
Frica necunoscut merge mână în mână și cu frica de pierdere, frica de moarte etc. Un agorafob (cineva care se teme în aer liber) ar putea avea, de asemenea, frica de necunoscut.
Într-un studiu din 2016, cercetătorii Trusted Source au testat reflexul de tresărire prin supunerea a 160 de adulți la sunete și șocuri imprevizibile. Au descoperit că cei cu tulburări de anxietate socială și fobii specifice clipeau din ce în ce mai tare atunci când anticipau o experiență necunoscută și neplăcută.
Acest lucru i-a determinat pe cercetători să concluzioneze că acești indivizi erau mai sensibili la frica de necunoscut. Copiii cu tulburări de anxietate par a fi deosebit de vulnerabili.
Alți factori care pot cauza frica de necunoscut:
Experiențe din trecut, moartea unei persoane apropiate sau dragi, divorțul, schimbarea stilului de viață pot duce la frica de necunoscut.
un alt exemplu este xenofobia sau fobia față de străini, care poate fi declanșată prin experiența negativă cu un străin.
un copil care a fost întotdeauna instruit de părinți să reziste sau să lupte împotriva schimbărilor sau unei circumstanțe neobișnuite este, de asemenea, susceptibil să dezvolte o intensă frica de necunoscut.
Frica de necunoscut poate avea, de asemenea, intensități diferite:
Niveluri scăzute de frica de necunoscut: antipatie sau deranj
Niveluri moderate de frica de necunoscut: frică sau intoleranță generală
Niveluri ridicate de frica de necunoscut: teroare
Simptome fobia de necunoscut
Cele mai multe cazuri de teamă de necunoscut care poate să însemne frică de anumite situații, obiecte, străini sunt normale. Cu toții avem tendința să ne facem griji cu privire la schimbarea stilului de viață, la ocuparea unui nou loc de muncă etc. Acceptăm că sunt fapte ale vieții.
Cu toate acestea, pentru un fobic, viața de zi cu zi poate deveni foarte stresantă din cauza fricii persistente. Activitățile sale personale și profesionale pot fi mult împiedicate din cauza acestei frici.
La fel ca majoritatea celorlalte fobii specifice și sociale, teama de necunoscut se caracterizează și prin unele simptome fizice și emoționale:
Creșterea frecvenței cardiace
Creșterea adrenalinei, hormon al stresului, care duce la un răspuns de luptă, fugă sau îngheț
Iritabilitate
Nevoia de a controla în permanență mediul
Evitarea unor situații noi
Evitarea obligațiilor școlare / de muncă / sociale
Nevoia de asigurare constantă din partea celorlalți
Comportamente sau gânduri inflexibile
Ruminație
Metode de tratament
Frica de necunoscut poate fi gestionată și ameliorată prin muncă individuală, dar și căutând sprijin de încredere la un psiholog sau terapeut sau o combinație a acestor metode.
Recunoașterea, acceptarea și lucrul cu sine pentru a scăpa de frica de necunoscut necesită timp, consecvență și ajustarea strategiilor pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru tine.
Iată zece modalități de a depăși frica de necunoscut:
Evită evitarea: cu cât eviți mai mult o situație, cu atât poate deveni mai greu să o depășești. Evitarea oferă o ușurare temporară, dar pe termen lung poate fi dăunătoare.
Învață tehnici pentru a reduce răspunsurile la frică: meditația, atenția, concentrarea asupra prezentului și practicarea gândirii pozitive pot ajuta la reducerea sentimentelor de îngrijorare și anxietate.
Lucrează pentru creșterea stimei de sine: exersează gândirea pozitivă și învață să stabilești așteptări realiste. Creșterea stimei de sine va ajuta la creșterea încrederii de care ai nevoie pentru a face față fricii de necunoscut.
Provoacă-ți propriile gânduri negative și concepții greșite: evaluează dovezile existente pentru a susține și respinge frica, ce abilități ai pentru a reduce frica și ce instrumente îți stau la dispoziție.
Crește-ți toleranța la incertitudine: practică acceptarea incertitudinii și a necunoscutului învățând noi abilități de coping, amintindu-ți de succesele din trecut și acceptând limitele din prezent.
Crește-ți inteligența emoțională: O mai bună înțelegere a emoțiilor noastre poate ajuta la dezvoltarea modalităților de recunoaștere, utilizare și gestionare a emoțiilor noastre pentru a reduce îngrijorarea și frica.
Atenția: implică-te în activități care promovează bunăstarea mintală, fizică și emoțională sănătoasă, cum ar fi odihna, mâncarea sănătoasă, programarea timpului social și angajarea în activități plăcute și de relaxare.
Vorbește cu un prieten: temerile verbalizate despre necunoscut cu o persoană de încredere pot ajuta la reducerea anxietății și a îngrijorării. Un prieten de încredere te poate ajuta, poate sugera strategii de coping sau poate oferi sprijin ascultându-te.
Terapie individuală: un profesionist în sănătate mintală îți poate oferi un spațiu sigur pentru procesarea și provocarea temerilor, precum și dezvoltarea de noi abilități pentru a reduce frica de necunoscut.
Terapia cognitiv comportamentală este cea mai cunoscută formă de terapie individuală pe care o poți accesa pentru a depăși frica de necunoscut.
Terapia de grup: are avantajul că aduce sprijin și încurajare din partea altor membri ai grupului care au experiențe și trec prin lupte similare. Terapia de grup construiește, de asemenea, o rețea de sprijin între oameni.
Când știi că ai nevoie să apelezi la terapie?
Poate fi dificil să îți dai seama când să cauți ajutor profesional atunci când te lupți cu frica de necunoscut, dar necesită o evaluare sinceră cu privire la cât de mult frica de necunoscut are un impact negativ asupra vieții tale.
Șapte întrebări pe care să ți le pui atunci când decizi dacă e momentul să soliciți ajutor profesionist:
Frica mea de necunoscut mă împiedică să fac lucruri care mă interesează?
Mă izolez de oameni, locuri sau lucruri pentru că simt frica de necunoscut?
Pierd oportunități pentru că mă tem de necunoscut?
Sunt majoritatea gândurilor și comportamentelor mele legate de frica mea de necunoscut?
Mi-au sugerat oameni de încredere din viața mea să caut ajutor pentru temerile mele?
Dacă ai răspuns da la oricare dintre aceste întrebări, ar putea fi benefic să cauți terapie individuală sau de grup. Există ajutor și sprijin disponibil – nu trebuie să suferi și să te lupți singur. Frica de necunoscut poate fi ușor de gestionat și există oameni care sunt dispuși să ajute și să ofere sprijin.
Dorești o Ședință de Terapie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Exista vreo legatura intre frica de necunoscut si ochlofobia (frica de multimi)?
Exista vreo legatura intre frica de necunoscut si ochlofobia: frica de multimi? Unele cercetari sustin ca frica de necunoscut poate alimenta si amplifica frica de multimi. Atunci cand o persoana se simte nesigura in situatii noi sau in prezenta altor oameni, anxietatea sa poate creste, contribuind astfel la dezvoltarea sau intensificarea ochlofobiei. Totusi, fiecare individ este unic, iar motivatiile sau experientele personale pot varia.
Concluzie
Frica de necunoscut este tendința de a simți teamă atunci când nu ai informații la niciun nivel despre ceva cu care urmează să te confrunți.
Unele persoane sunt mai susceptibile de a experimenta frica de necunoscut, inclusiv persoanele cu:
Pentru a gestiona frica de necunoscut, identifică zonele aflate sub controlul tău, poți face un plan pas cu pas, poți apela la terapie sau poți vorbi cu cineva în care ai încredere.
Un stil de viață sănătos îți poate oferi puterea și claritatea minții necesare pentru a prospera în mijlocul incertitudinii.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Unul dintre cele mai puțin discutate adevăruri legate de naștere este depresia postnatala.
Jocul hormonilor și valurile extreme de sentimente le pot lovi pe proaspetele mame, le fac să-și piardă echilibrul și să fie copleșite de tristețe, rușine, furie, anxietate, durere, frică, apatie, extenuare și deznădejde.
Suferi de Depresie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Aproximativ 60-80% dintre proaspetele mame descoperă că, cel puțin ocazional, se simt triste în unul dintre cele mai fericite momente din viața lor. Acesta este paradoxul tristeții postnatale.
Probabil că singurul lucru bun care poate fi spus despre melancolia din post- partum, în afară de faptul că este normală și frecvent întâlnită, este că nu durează foarte mult – aproximativ 48 de ore pentru majoritatea femeilor și, ocazional, până la câteva săptămâni.
Atunci când această tristețe post-partum nu vrea să treacă, există șanse mari ca ea să fi devenit depresie postnatală. Deși acea stare inițială de tristețe este deseori confundată cu depresia postnatala, ele sunt două afecțiuni diferite.
Adevărata depresie postanatala sau postpartum este mai rară, afectează cam 10-20% dintre femei, și mult mai de durată – de la câteva săptămâni până la un an sau mai mult.
Poate debuta la naștere dar cel mai adesea la 1-2 luni după naștere. Câteodată depresia postnatala are un debut tardiv, nu începe până femeia nu se află la prima ei menstruație după naștere sau până când ea nu-și înțarcă bebelușul de la sân ( și hormonii fluctuează încă o dată).
Femeile care au mai suferit de depresie postnatala anterior, care au istoric personal sau familial de depresie sau de sindrom premenstrual sever, care și-au petrecut mult timp în sarcină triste, care au avut o naștere complicată sau au de-a face cu un copil bolnav, sunt susceptibile la afectiunea de depresie postnatala.
Depresia postnatala este o boală frecventă și gravă. Un studiu CDC (The National Center for Environmental Health’s Health Studies) arată că aproximativ una din 10 femei din Statele Unite au raportat simptome care sugerează că au avut un episod de depresie majoră în ultimul an.
Folosind sistemul de monitorizare a evaluării riscului de sarcină (PRAMS), cercetările CDC arată că la nivel național, aproximativ 1 din 8 femei prezintă simptome ale depresiei postpartum. Estimările numărului de femei afectate de depresie postpartum diferă în funcție de vârstă și rasă / etnie.
Ce sentimente pot tulbura o mamă în timpul despresiei postnatala?
Un sentiment de dezamăgire cu privire la naștere și/sau la dvs.
Un sentiment de dezamăgire cu privire la bebeluș
Un sentiment de monotonie
Trecerea din fața scenei, în spatele scenei
Lipsa controlului asupra vieții
Copleșire și suprasolicitare
Epuizare
Sentimente de incapacitate
Dificultăți legate de alăptare
Un sentiment de regret pentru vechea viață
Nemulțumire legată de aspectul fizic
Modificări relaționale
În unele cazuri, femeile pot avea gânduri legate de părăsirea familiei sau îngrijorare de faptul că partenerul lor le poate părăsi. De asemenea, ar putea avea idei despre autovătămare sau vătămarea partenerului sau copilului. În astfel de situații, ar trebui să solicitați imediat asistență profesională.
Scala de depresie postnatală
Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS) este un chestionar care investighează sentimentele și simptomele pe care le ai după naștere. EPDS indică dacă este posibil să ai unele simptome care sunt comune cu depresia și anxietatea.
Află mai multe despre scala de depresie postnatală aici
Cat dureaza depresia postnatala?
Dacă sarcina este un roller coaster emoțional, atunci perioada postpartum este o tornadă emoțională, adesea plină de mai multe schimbări de dispoziție, plângeri și iritabilitate. Nu numai că nașterea face ca corpul tău să treacă prin unele ajustări hormonale sălbatice, dar ai și un nou omuleț care trăiește în casa ta.
Deoarece depresia postnatala poate apărea oricând de la câteva săptămâni până la 12 luni după naștere, nu există o durată medie acesteia.
O meta analiza a studiilor legate de depresia postpartum efectuată în 2014 sugerează că simptomele de depresie postanatala se îmbunătățesc în timp, multe cazuri de depresie rezolvându-se de la 3 până la 6 luni după ce au început.
Acestea fiind spuse, în aceeași recenzie, a fost clar că o mulțime de participanți se confruntau încă cu simptomele depresiei postnatale mult peste limita de 6 luni.
Între 30% și 50% au îndeplinit criteriile pentru depresia postnatala la 1 an după naștere, în timp ce puțin mai puțin de jumătate dintre persoanele studiate raportau încă simptome depresive la 3 ani după naștere.
Timpul de trecere prin depresia postnatala este diferit de la o mamă la alta. Dacă ai anumiți factori de risc, s-ar putea să constați că depresia postnatala durează mai mult chiar și cu tratament.
Gravitatea simptomelor și cât timp ați avut simptome înainte de a începe tratamentul poate afecta cât durează depresia postnatala.
Factorii de risc includ:
antecedente de depresie sau alte boli mintale
dificultăți de alăptare
sarcină sau o naștere complicată
lipsa de sprijin din partea partenerului sau a membrilor familiei și a prietenilor
alte schimbări majore de viață care apar în perioada postpartum, cum ar fi o mutare sau pierderea locului de muncă
un istoric de depresie postpartum după o sarcină anterioară
Nu se știe cât va dura depresia postpartum fără tratament. Poate persista luni sau mai mult și se poate transforma într-o tulburare depresivă cronică. Depresia postnatala nu este un lucru pe care îl poți trata cu superficialitate.
Lăsată netratată, depresia postnatala poate avea efecte de durată atât asupra bebelușului, cât și asupra mamei. Poate slăbi legătura dintre mamă și copil și poate împiedica dezvoltarea sănătoasă a copilului.
Mai exact, crește riscul copilului pentru probleme emoționale și comportamentale ulterior. Cercetările indică faptul că copiii mamelor cu depresie postpartum netratat sunt mai predispuși să plângă excesiv, să întâmpine întârzieri în dezvoltarea limbajului lor și să aibă dificultăți în a dormi și a mânca.
Cum stii ca suferi de depresie postnatala intarziata?
Știi deja că depresia postnatala îți provoacă unele simptome dificile și, din păcate, îți poate afecta și relațiile. Nu este vina ta. (Citește din nou asta, pentru că este foarte important.) La fel de important este însă să și recunoști, accepți depresia postnatală și să ceri ajutor la timp.
Solicitarea de ajutor este bună atât pentru tine cât și pentru relațiile tale. Dacă ție îți este dificil să conștientizezi situația, oamenii dragi te pot ajuta foarte mult să înțelegi. Așa că ia în calcul feedback-ul primit în primul rând de la partenerul de viață, însă fii atentă și la emoțiile prin care treci zilnic.
Simptome ale depresiei postnatale
senzație de tristețe, de dispoziție scăzută sau de plâns excesiv
senzație de iritabilitate față de partenerul de viață, bebeluș sau alți copii
pierderea interesului pentru lumea din jurul tău și lipsa bucuriei față de lucrurile care îți ofereau plăcere
lipsa de energie și senzația de oboseală tot timpul
probleme de somn noaptea, este posibil să rămâi trează chiar și atunci când bebelușul tău doarme
senzație de somnolență în timpul zilei
probleme de concentrare și luare a deciziilor
pierderea poftei de mâncare sau supraalimentare
senzație de agitație sau iritabilitate
gânduri negative, cum ar fi sentimentul că nu ești o mamă suficient de bună, nu ești în stare să ai grijă de bebeluș sau bebelușul tău nu te iubește
sentimente de vinovăție, lipsă de speranță și auto-blamare
senzația de anxietate că i se poate întâmpla ceva rău bebelușului
probleme de legătură cu bebelușul tău, niciun sentiment de plăcere în a fi cu el
Cauze ale depresiei postpartum
Hormonii, atât de des recunoscuți ca vinovați pentru sensibilitatea emoțională a femeii, ar putea oferi motive pentru depresia postnatala, ale cărei simptome includ tristețe, plâns, iritabilitate, neliniște și anxietate. Nivelele de estrogen și progesteron scad brusc, abrupt după naștere, adesea aducând cu ele în jos și buna dispoziție a femeii.
Dar de ce, deși toate femeile au aceleași fluctuații hormonale, doar unele resimt depresia postnatala? Probabil din același motiv pentru care unele femei au sindrom premenstrual și altele nu-l au niciodată. – datorită faptului că sensibilitatea la fluctuațiile hormonale variază de la femeie la femeie.
Se pare că femeile care sunt susceptibile la sindromul premenstrual sunt și mai predispuse la a fi afectate de depresia postanatală.
Experiențele care pot crește riscul pentru depresia postnatala.
Evenimente de viață stresante
Sprijin social redus
Istoria anterioară de depresie
Antecedente familiale de depresie
Dificultate de a rămâne însărcinată
Să fii mamă de gemeni sau tripleți
O mamă adolescentă.
Naștere prematură
Sarcina și complicațiile la naștere.
Posibile tratamente pentru depresia postnatala
O femeie afectată de depresia postnatala are nevoie de toată energia pentru cea mai mică acțiune. Ea devine foarte fragilă în fața emoțiilor, gândurilor care o copleșesc cât și în fața dificultăților care apar în rolul său de mamă.
Indiferent cât de mult o sprijină cei din jur, ea continuă să se simtă neputincioasă, total pierdută și crede că este imposibil ca ceilalți să înțeleagă prin ce trece.
Optimismul și încrederea în sine a mamei dispar în această gaură neagră. Și, în același timp, rușinea și izolarea care vin odată cu depresia postnatală le fac pe aceste mame să nu-și mărturisească suferința și să nu solicite ajutor.
Cu toate acestea, depresia postnatală este o boală. Deși, de multe ori, o mamă care suferă de depresie postnatală se poate simți vinovată pentru situația ei, nu ar trebui să se simtă mai vinovată decât o persoană care suferă de o alergie.
Dacă prezinți simptome de depresie postpartum este foarte important să știi ca nu ești singura și multe femei au trăit aceeași experiență. Din fericire, există câteva tratamente foarte eficiente care te pot ajuta să te simți mai bine.
Suferi de Depresie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
O serie de tratamente diferite pot ajuta la depresia postnatală, inclusiv:
Auto ajutor – lucrurile pe care le poți încerca singur includ să vorbești cu familia și prietenii despre sentimentele tale și ce pot face pentru a te ajuta, să-ți faci timp pentru tine să faci lucruri care îți plac, să te odihnești ori de câte ori ai șansa, să dormi cât de mult se poate noaptea, să faci exerciții regulat și mănâncă o dietă sănătoasă
Terapie psihologică – terapia cognitiv-comportamentală este foarte eficientă în tratarea depresiei postnatale
Antidepresive – acestea pot fi recomandate dacă depresia dumneavoastră este mai severă sau alte tratamente nu au ajutat; medicul dumneavoastră vă poate prescrie un medicament sigur în timpul alăptării
A avea grijă de un bebeluș poate fi stresant și provocator pentru oricine și poate fi și mai greu dacă ai de-a face și cu depresia postnatală.
Există o serie de lucruri pe care le poți încerca pentru a-ți îmbunătăți simptomele și a te ajuta să faci față.
Strategii de auto-ajutorare
Discută cu partenerul, soțul, familia, medicul de familie despre cum te simți
Fii deschis cu privire la sentimentele și grijile tale
Consumul de mese regulate și sănătoase și lipsa perioadelor lungi de timp fără a mânca
Mănâncă bine
Solicitați ajutor pentru probleme practice, de exemplu, treburile casnice, gătitul etc.
Alocă timp pentru relaxare cu familia și prietenii
Organizează-ți un set de obiceiuri zilnice care să te facă să te simți mai bine
Să nu bei alcool sau să consumi droguri, deoarece acest lucru te poate face să te simți mai rău
Terapia cognitiv-comportamentalăTerapia cognitiv-comportamentală (TCC) este un tip de terapie bazată pe ideea că gândirea inutilă și nerealistă duce la un comportament negativ. TCC își propune să rupă acest ciclu și să găsească noi moduri de gândire care te pot ajuta să îți schimbi atitudinea și comportamentul.
De exemplu, unele femei au așteptări nerealiste despre cum este să fii mamă și simt că nu ar trebui să facă niciodată greșeli. Perfecționismul este o cale ușoară spre depresie postnatală.
Terapia cognitiv comportamentală poate fi efectuată fie de 1 la 1 cu un terapeut, fie într-un grup. Tratamentul va dura adesea între 3 și 4 luni.
Antidepresive
Antidepresivele pot fi recomandate dacă ai depresie moderată și nu dorești sau nu ai răbdare să încerci tratament psihologic sau acesta nu dă rezulte.
Antidepresivele acționează prin echilibrarea substanțelor chimice care modifică starea de spirit din creier. Ele pot ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi starea de spirit scăzută, iritabilitatea, lipsa de concentrare și insomnie.
Pot Simptomele Fizice ale Depresiei Conduce la Depresia Postnatală?
Pot simptomele fizice în depresie conduce la depresia postnatală? Studiile arată că simptomele fizice ale depresiei pot juca un rol important în dezvoltarea depresiei postnatale. Oboseala, durerile de cap sau tulburările digestive pot fi semne precoce ale unei stări depresive, în special la femeile care au născut de curând.
Cum te poate ajuta un psiholog pentru a depasi depresia postanala?
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Cum să slăbești sănătos cu sfaturi care chiar functionează. Fără diete minune și exerciții solicitante, doar respectand câteva reguli simple.
Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință
Cum sa slabesti sanatos, fara exercitii fizice!
Probabil ai auzit că cel mai bun mod de a slăbi ușor este să mănânci mai puțin și să faci mai multe exerciții. Sună grozav în teorie, dar în practică nu este atât de ușor pentru toată lumea. Cum să slăbești sănătos când activitate fizică nu este o opțiune?
Exercițiile fizice ajută corpul să ardă caloriile mai eficient, pentru că accelerează metabolismul. Fără exerciții, cel mai probabil metabolismul care oricum încetinește odata cu înaintarea în vârstă, nu te susține în pierderea kilogramelor în plus.
Un metabolism mai rapid este un motiv pentru care exercițiile fizice sunt un partener natural pentru a pierde în greutate. În funcție de cât de mult te antrenezi, poți să slăbești rapid și sănătos. Mâncând mai puțin și arzând caloriile cu exercițiile fizice, poți atinge obiectivul de pierdere în greutate mai repede.
Dacă nu poți face mișcare, poate dura mai mult să slăbești. Acest lucru nu este neapărat un lucru rău, deoarece atunci când procesul de slăbire este mai lent, în general este și mai durabil și mai ușor de menținut în timp.
Dorești o Ședință de Terapie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Gândește-te pe termen lung cum să slăbești sănătos, ușor și fără exerciții fizice
Dacă nu vrei să introduci exercițiile fizice în programul tău de slăbit, atunci este important să gândești pe termen lung obiectivele tale legate de cum să slăbești. De exemplu, îți poți stabili obiectivul de a pierde 10% din greutatea corporală în trei până la șase luni. Dacă ai 100 de kilograme, atunci vei pierde 10 kilograme.
Sunt de preferat obiectivelor de greutate săptămânale, care pot arăta inițial o slăbire rapidă atribuită pierderii de apă și schimbării bruște în alimentație. Însă acest proces de slăbire va încetini, așa că pentru a evita frustrarea, e mai bine să-ți pui un termen cât mai lung și mai apropiat de realitatea posibilă.
Pierderea în greutate fără exerciții fizice înseamnă, de asemenea, că trebuie să te concentrezi mai mult pe reducerea caloriilor pe care le consumi zilnic , asigurându-te totuși că mănânci alimente hrănitoare.
9 sfaturi despre cum să slăbești sănătos fără exerciții fizice
Ai răbdare cu acest proces
Chiar și atunci când adaugi și sport, pierderea în greutate într-o perioadă limitată de timp poate fi o provocare. Din moment ce nu te poți puteți mișca și nu poți pierde astfel calorii, fii conștient că poate dura mai mult și este posibil să ai momente de stagnare.
Joacă-te cu farfuriile
O strategie obișnuită folosită pentru pierderea în greutate este să te joci cu dimensiunea porțiilor. La masă, o idee este să folosești farfuria de salată mai mică pentru cereale și proteine și farfuria cea mai mare pentru legume. Acest lucru te ajută să consumi mai multe legume cu conținut scăzut de calorii.
Urmărește porțiile
Am fost crescuți în ideea “mănâncă tot din farfurie”. Dacă însă ți-ai propus să slăbești sănătos și fără exerciții fizice, străduiește-te să mănânci doar jumătate din ceea ce ai în farfurie.
Cum să slăbești mâncând fără distrageri
Gândește-te la ultimele mese pe care le-ai mâncat. Citeai sau te uitai la televizor? Obișnuiești să mănânci în timp ce conduci? Este ușor să mănânci prea mult dacă nu te concentrezi pe ceea ce mănânci. Pune telefonul (sau oprește televizorul sau orice altceva îți distrage atenția) pentru a te bucura de fiecare mușcătură.
Mănâncă mai multe fibre
Alimentele care conțin multe fibre te ajută să te simți umflat mai repede, astfel încât să te simți plin mai mult timp. Portia recomandată pentru fibre este de 25 de grame pe zi pentru femei și până la 38 de grame pe zi.
Cum să slăbești sănătos cu alimente bogate în fibre:
Fasole. De exemplu, o ceașcă de fasole neagră are 15 grame de fibre.
Brocoli. O cană conține 5 grame de fibre.
Pere. O pare medie are 5½ grame de fibre.
Zmeură. O cană are 8 grame.
Spaghete din grâu integral. O cană îți va oferi 6 grame de fibre.
Majoritatea fructelor și legumelor sunt bogate în fibre. Asigură-te că îți crești aportul de apă pe măsură ce adaugi mai multe fibre în dieta ta. În caz contrar, prea multe fibre ar putea fi prea dure pentru digestie și te poate constipa.
Bea mai multă apă
Consumul de alimente bogate în fibre în timp ce bei mai multă apă este o combinație câștigătoare dacă vrei să slăbești sănătos și fără exerciții fizice. Apa te ajută să te umpli mai mult și mai rapid, la fel ca fibrele
Adaugă proteine
Deși cu toții avem nevoie de un amestec sănătos de carbohidrați complecși, grăsimi sănătoase și proteine, în special alimentele bogate în proteine te pot ajuta să slăbești cât mai rapid.
Se recomandă aproximativ 25 până la 30 de grame de proteine la o masă, în loc să mănânci o cantitate masivă de proteine deodată. Acest lucru îți menține corpul sătul pe tot parcursul zilei.
Cantitatea zilnică actuală recomandată pentru proteine este de 10% până la 35% din caloriile totale, dar mulți experți în sănătate preferă creșterea în anumite circumstanțe, inclusiv pentru pierderea în greutate.
Cum să slăbești ușor cu opțiuni alimentare bogate în proteine:
Somon: 22 grame de proteine.
Conserve de ton: 20 grame de proteine.
Piept de pui: 27 grame de proteine.
Iaurt grecesc, o jumătate de cană: 11 grame de proteine.
Lapte, o cană: 8 grame de proteine.
Dormi mai mult
Un somn adecvat ajută la reglarea hormonilor legați de foame. Când ește lipsit de somn, corpul tău va semnaliza mai des că îi este foame. De asemenea, va crește nivelul de cortizol, hormon legat de stres, care va determina corpul să își mențină grăsimea. Majoritatea adulților au nevoie de șapte până la opt ore de somn pe noapte.
Păstrează alimente mai sănătoase în jur
Ești pregătit pentru o gustare și deschizi dulapul cu dulciuri. În față îți apar chips-uri, cookie-uri și alte opțiuni cu foarte multe calorii. Este firesc să vrei să întinzi mâna și să te bucuri de ele. Pentru a evita această capcană, ține în frigider și în dulapul cu gustări doar alimente mai slab calorice.
Sfatul psihologului: cum sa slabesti usor, fara a te infometa!
Foamea nu este doar în stomac sau în nivelul zahărului din sânge. Este în mintea ta – și acolo poți începe să o modelezi.
Starea de foame are locul de control în creierul tau. Partea responsabilă pentru reglarea foametei și a se numește hipotalamus și se află în partea inferioară a creierului. Are senzori care gustă literalmente sângele. Ei detectează nivelurile de grăsimi, proteine și glucoză, precum și tensiunea arterială și temperatura.
Hipotalamusul adună aceste date și le combină cu semnale senzoriale care se filtrează prin alte sisteme din creier – plinătatea în intestin, senzația și gustul și mirosul alimentelor, vederea alimentelor, chiar și momentul zilei sau alte circumstanțe din jur.
Având în vedere toate aceste date, circuitele neuronale se antrenează pe obiceiurile noastre alimentare. De aceea, ne este foame în anumite momente ale zilei – nu din cauza stomacului gol, ci din cauza unui procesor neuronal sofisticat care anticipează nevoia de mai multă hrană.
Dacă sari peste o masă, la început te vei simți foarte înfometat, dar apoi începi să te simți tot mai bine pe măsura ce depășești ora în care creierul tău trimite semnalul de foame.
Tot așa ajungem sătui la sfârșitul mesei. Din nou, nu din cauza stomacului plin. Dacă acesta este singurul tău semnal, atunci mănânci în mod drastic. Oricât ar putea suna contraintuitiv, există în mod normal un decalaj sănătos între a te simți plin și a avea stomacul plin.
Plinătatea psihologică este un sentiment de suficiență care provine dintr-un calcul mult mai complex. Hipotalamusul de fapt spune:
„Tocmai ai mâncat un burger. Știu din experiența anterioară cu burgerii că în aproximativ două ore proteinele și grăsimile din sângele tău vor crește. Prin urmare, în așteptare, îți voi opri foamea acum. ”
Sistemul învață, anticipează și reglementează. Funcționează în fundal. Ne putem interfera în mod conștient, dar nu de obicei cu un efect bun.
Cum să slăbești păcălind foamea?
Consumă mai puține calorii și vei pierde în greutate. Dar încearcă în mod explicit să reduci caloriile și vei face exact opusul.
Iată ce se întâmplă: să presupunem că decizi să reduci caloriile. Mănânci mai puțin o zi, două, poate trei. Rezultatul? Starea ta de foame crește și, în următoarele cinci zile, mănânci mese mai mari și mai multe gustări, fără nici măcar să îți dai seama.
Oamenii tind să judece cât de mult au mâncat parțial după cât de plini se simt după masă, dar, din moment ce sentimentul de plinătate este parțial psihologic, dacă starea ta de foame este în alertă, poți să mănânci mai mult decât de obicei, să te simți mai puțin plin decât de obicei și, în mod greșit, să crezi că ai tăiat din calorii.
S-ar putea să simți că faci progrese. La urma urmei, ești constant vigilent.
Sigur, din când în când aluneci, dar te întorci din nou.Te simți bine până vezi că pe cântar schimbările tale nu apar. S-ar putea să scadă într-o zi și apoi să urce în următoarele două zile. Dansând sub suprafața conștiinței, starea ta de foame îți deformează percepțiile și alegerile.
Nu neg nicio lege a corpului fizic aici. Dacă mănânci mai puține calorii, vei pierde în greutate. Dar dacă încerci în mod explicit să reduci caloriile, este posibil să atingi exact opusul. Aproape toată lumea care încearcă să urmeze o dietă trece prin această bătălie.
Cum să slăbești ușor fără să aduni frustrări?
Ceea ce mâncăm afectează și modul în care ne simțim. Mâncarea ar trebui să ne facă să ne simțim bine. Are un gust minunat și ne hrănește corpul. Dacă mănânci prea puțin sau mănânci prea mult, totuși, sănătatea și calitatea vieții ar putea fi afectate. Acest lucru poate duce la sentimente negative față de mâncare.
Învățând cum să faci alegeri mai sănătoase și mai conștiente, este posibil să poți controla alimentația compulsivă, binge-ul și creșterea în greutate. Prin preluarea controlului asupra apetitului, poți obține, de asemenea, un sentiment de calm, niveluri ridicate de energie și vigilență din alimentele pe care le consumați.
În general, există multe avantaje în schimbarea obiceiurilor alimentare profunde, nesănătoase, cum ar fi:
Creștere a nivelului de energie și a vigilenței.
Relație mai pozitivă cu mâncarea.
Sănătate îmbunătățită.
Mișcare mai ușoară.
Imagine corporală îmbunătățită.
Deși avem adesea cele mai bune intenții de a mânca mai sănătos, aceasta este adesea o sarcină provocatoare.
Cum să slăbești sănătos și să-ți gestionezi greutatea?
Pentru a pierde în greutate, este util așadar să îți schimbi gândirea. Gestionarea greutății înseamnă schimbarea stilului de viață.
Pentru a avea succes, conștientizează rolul pe care îl joacă mâncarea în viața ta și învață cum să folosești gândirea pozitivă și strategiile de abordare comportamentală pentru a-ți gestiona alimentația și greutatea.
Pentru a te ajuta să începi, iată câteva sfaturi despre cum să slăbești sănătos și ușor:
Nu sări peste mese.
Planifică mesele și gustările din timp.
Ține evidența obiceiurilor alimentare. (A se vedea „jurnalul alimentar” de mai jos.)
Limitează consumul de noapte.
Bea multă apă.
Găsește modalități să-ți distragi atenția atunci când te confrunți cu pofte.
Fă mișcare în loc să mănânci când te plictisești.
Fii atent când mănânci. Nu mânca când te uiți la televizor, când lucrezi, conduci sau stai în picioare.
Mănâncă numai în anumite setări (masa de bucătărie).
Urmărește dimensiunile porțiilor.
Dă-ți voie să mănânci o gamă largă de alimente fără a-ți interzice un anumit aliment.
Incurajează-te.
Caută o persoană de sprijin care să te ajute să rămâi motivat și responsabil.
Fii blând cu tine!
Gândește-te că mâncarea sănătoasă este o schimbare a stilului de viață.
Folosește cu atenție cântarul. Nu te cântări mai mult de o dată pe săptămână.
Fă alegeri sănătoase.
Cum să slăbești păstrând un jurnal alimentar
Un jurnal alimentar este un instrument pentru a înregistra în detaliu cum să slăbești:
Ce mâncare mănânci.
Când mănânci.
Cum te simți când mănânci.
Ce faci (dacă e ceva) în timp ce mănânci.
Cum slăbești periodic.
Jurnalul te poate ajuta să înțelegi mai bine ce mănânci și de ce mănânci și în felul ăsta să descoperi ce te poate ajuta să înțelegi cum să slăbești sănătos.
Ce sa mananci ca sa slabesti sanatos
Nu toate caloriile sunt create egale. Diferite alimente trec prin căi metabolice diferite în corpul tău. Ele pot avea efecte foarte diferite asupra foamei, hormonilor și numărului de calorii pe care le arzi.
Iată cele 20 de alimente cele mai favorabile pierderii în greutate de pe pământ, susținute de oamenii de știință atunci când vorbesc despre cum să slăbești sănătos.
Ouă
Deși se spune că ouăle cresc colesterolul, acestea sunt în realitate o sursă bună de nutrienți și proteine, în special gălbenușul de ou, fapt pentru care sunt recomandate în orice dietă restrictivă.
Legume verzi
Din această categorie fac parte varza kale, spanacul, ștevia, sfecla și altele. Acestea conțin un număr redus de calorii și carbohidrați, dar sunt pline de fibre, vitamine și minerale, exact ceea ce aveți nevoie ca să pierdeți în greutate.
Somonul
Beneficiile consumului de somon sunt bine cunoscute. Este un pește gras, bogat în proteine, nutrienți și grăsimi sănătoase, care îți va oferi o masă copioasă cu un număr redus de calorii. De asemenea, somonul conține și un important aport de iod, necesar pentru bună funcționare a tiroidei.
Legumele crucifere
Această categorie cuprinde broccoli, conopida, varza (albă sau roșie) și varza de Bruxelles, legume care sunt bogate în fibre și nutrienți, având totodată un număr redus de calorii potrivit unei diete restrictive.
Piept de pui și carne de vită
Consumul de carne este unul controversat, multe persoane considerând că acesta crește riscul de boli cardiovasculare sau diabet. Însă, în realitate, carnea de vită și de pui sunt ideale în dietă, deoarece sunt bogate în proteine, oferind astfel o senzație de sațietate ce te va face să mănânci mai puțin.
Cartofi fierți
Cartofii, nelipsiți din orice gospodărie, conțin proprietăți precum potasiu, un nutrient pe care majoritatea oamenilor nu îl obțin altfel și care joacă un rol important în controlul tensiunii arteriale. Totodată, cartofii fierți sunt și sațioși, astfel te vei simți plin și nu vei fi tentat să mănânci în plus.
Tonul
Tonul este un aliment bogat în proteine, conținând un număr redus de calorii și grăsimi. Fapt pentru care, consumul de ton este ideal pentru creșterea aportului de proteină, fără a mari și numărul de calorii consumate.
Fasolea
Lintea, fasolea neagră sau roșie sunt benefice pentru scăderea în greutate. Asta deoarece sunt bogate în proteine și fibre care ajută la producerea senzației de plin.
Supele
Studiile arată că atunci când oamenii consumă alimente sub formă de supă au tendința să mănânce mai puțin și să se simtă plini mai repede. Totuși, ai grijă să nu adaugi prea multe grăsimi supei tale, cum ar fi smântâna sau laptele de cocos, deoarece poți depăși numărul caloric dorit.
10 . Brânza de vaci
Deși produsele lactate tind să aibă un număr caloric ridicat, brânza de vaci conține mai degrabă proteine și un număr foarte redus de carbohidrați și grăsimi, dându-vă senzația de plin la un număr relativ scăzut de calorii.
Avocado
Avocado este bogat în grăsimi sănătoase. Conține acid oleic mononesaturat, același tip de grăsime din uleiul de măsline, dar și apă, fibre și potasiu, făcându-l mai puțin dens și slab caloric.
Nucile
Atunci când sunt consumate în cantități echilibrate (nu mai mult de 100 de grame pe zi), nucile constituie o gustare excelentă, bogată în fibre, proteine și grăsimi sănătoase. Studiile arată că nucile pot îmbunătăți sănătatea metabolică și poate chiar să ajute la scăderea în greutate.
Oțetul de mere
Oțetul de mere, adesea folosit ca dressing pentru salate, este un aliment popular în combaterea kilogramelor în plus. Un studiu de 12 săptămâni realizat pe persoanele obeze a arătat că un consum de 15-30 ml de oțet de mere pe zi a ajutat la o pierdere în greutate de 1.2 – 1,7 kilograme.
Cereale integrale
Cereale integrale precum ovăzul, orezul brun și quinoa sunt pline de beta-glucani, fibre solubile și cantități semnificative de amidon rezistent, care ajută la apariția senzației de sațietate și la îmbunătățirea metabolismului.
Ardeiul iute
Ardeiul iute conține capscaicina, o substanță dovedită că reduce apetitul și crește arderea grăsimilor. Această substanță este vândută și sub formă de suplimente de pierdere în greutate.
Fructele
Sănătoase și gustoase, fructele sunt recomandate în diete. Deși conțin zahăr natural, au puține calorii, iar digerarea lor se face rapid. În plus, conținutul de fibre ajută la prevenirea creșterii nivelului de zahăr în sânge.
Graprefruit
Într-un studiu de 12 săptămâni realizat pe 91 de indivizi obezi, s-a dovedit că o jumătate de grapefruit înainte de masă duce la o pierdere în greutate de 1,6 kg.
Semințele de chia
Sunt alimente foarte sățioase, 28 de grame de semințe de chia conținând 18 grame de carbohidrați, dintre care 11 dintre ele sunt fibre. Datorită conținutului crescut de fibre, semințele de chia pot absorbi până 11-12 ori greutatea lor în apă, transformându-se în gel și expandându-se în stomac.
Uleiul de cocos
Uleiul de cocos este bogat în acizi grași care taie pofta de mâncare. Ajută la reducerea grăsimii acumulate pe burtă, însă, conține multe calorii, așa că trebuie consumat cu moderație.
Iaurtul natural
Iaurtul este un aliment excelent pentru că anumite tipuri conțin bacterii probiotice care pot îmbunătăți funcția intestinală. Un intestin sănătos este protejat contra inflamației și a rezistenței la leptină, care este unul dintre principalii factori hormonali ai obezității.
Cat sa mananci pentru a slabi
Ca să slăbești sănătos consumul unui anumit număr de calorii pe zi te poate ajuta să atingi și să menții o greutate sănătoasă. Cercetările indică în plus că, atunci când urmezi o dietă echilibrată, consumul cel mai bun de calorii pentru tine te poate ajuta, de asemenea, să îți îmbunătățești sănătatea și să îți crești longevitatea.
Atunci când stabilești câte calorii ar trebui să consumi pe zi, te ajută să înțelegi mai întâi aporturile de calorii recomandate. De acolo, poți lua în considerare alți factori pentru a găsi aportul de calorii care este potrivit pentru tine, având în vedere obiectivele legate de corp și de sănătate.
Aporturi recomandate de calorii
Cunoașterea liniilor directoare recomandate privind aportul de calorii poate oferi o idee mai bună despre care ar fi gama de calorii și cum să slăbești ușor și rapid.
Adulți
Aportul de calorii recomandat pentru femeile adulte variază de la 1.600 de calorii pe zi la 2.200 de calorii pe zi, conform Academiei de Nutriție și Dietetică. Pentru bărbați, cantitatea este ușor mai mare, variind de la 2.000 la 3.200 de calorii pe zi.
Dacă ești oarecum sedentar sau mai în vârstă, nevoile tale de calorii sunt probabil în partea de jos a scali. Dacă sunteți destul de activ fizic, gravidă sau alăptezi, este posibil să fie mai aproape de vârf.
Adolescenți
Recomandările privind consumul de calorii pentru adolescenți variază în funcție de vârstă, sex și nivel de activitate. Aportul recomandat al unei fete de 13 ani variază de la 1.600 la 2.000 de calorii zilnic, cu un aport recomandat de la 2.000 la 2.600 pentru un băiat de 13 ani.
Aceste sume cresc ușor în ultimii ani de adolescență. Pentru fetele cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, intervalul este de 1.800 de calorii pe zi până la 2.400. Pentru băieții din aceeași categorie de vârstă, aportul de calorii recomandat este undeva între 2.000 și 3.200 de calorii.
Cum sa slabesti sanatos FARA DIETA!
Oamenii care încearcă să slăbească de multe ori cred că mâncarea este problema, în timp ce nu este deloc aşa. Oamenii tind să folosească alimentele ca pe medicamente, şi aşa cum este şi în cazul medicamentelor, există un câştig secundar.
Dorești o Ședință de Terapie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Întreabă-te „ce îmi doresc cu adevărat când poftesc la asta?” Poate fi vorba despre insecuritate, poate partener, sau poate pentru că te simţi obosit, supărat sau în depresie. Odată ce ţi-ai dat seama exact de ce ai nevoie, caută o alternativă mai sănătoasă pentru a-ţi satisface nevoia.
Sigur, poți să slăbești rapid. Este internetul plin de diete la modă care funcționează pentru a pierde rapid kilograme și sfaturi de cum să slăbești sănătos – în timp ce te simți infometat.
Dar la ce bun este să slăbești doar pentru a o recâștiga rapid kilogramele în plus? Vezi mai sus logica de functionare a creierului nostru în slăbit.
Pentru a-ți păstra forma după slăbit, cel mai bine este să slăbești încet. Și mulți experți spun că poți face asta fără să ții o „dietă”. În schimb, cheia este să faci modificări simple stilului tău de viață.
Un kilogram de grăsime – este egal cu 3.500 de calorii. Prin scăderea a 500 de calorii pe zi prin modificări dietetice și exerciții fizice, poți pierde aproximativ un kg pe săptămână.
Dacă trebuie doar să îți menții greutatea actuală, să scazi 100 de calorii pe zi este suficientă pentru a evita 1-2 kilograme în plus pe care majoritatea adulților le câștigă în fiecare an.
Adoptă una sau mai multe dintre aceste strategii simple, nedureroase pentru a ajuta la pierderea în greutate fără a urma o „dietă”:
Mănâncă micul dejun în fiecare zi. Un obicei obișnuit pentru mulți oameni care au slăbit și s-au ținut este micul dejun în fiecare zi. Mulți oameni cred că sărind peste micul dejun este o modalitate excelentă de a reduce caloriile, dar de obicei ajung să mănânce mai mult pe tot parcursul zilei.
Închide bucătăria noaptea. Stabilește un moment în care vei înceta să mănânci, astfel încât să nu te mai atingi de gustări după o anumită oră.
Alege caloriile lichide cu înțelepciune. Băuturile îndulcite și sucurile sunt pline de calorii, dar nu reduc foamea așa cum o fac alimentele solide. Alege în schimb cât mai multă apă, apă cu citrice, lapte degresat sau cu continut redus de grasimi sau portii mici de suc de fructe 100%.
Cum sa slăbești mâncând mai multe produse.Dacă mănânci o mulțime de fructe și legume cu conținut scăzut de calorii, cu volum ridicat, vei avea mai puțin loc pentru alimente cu un conținut ridicat de grăsimi și calorii
Alege pâine și paste din grâu integral, orez brun, fulgi de tărâțe, popcorn și biscuiți de secară integrală.
Controlează-ți mediul. O altă strategie simplă pentru a ajuta la reducerea caloriilor este să îți controlezi mediul – totul, de la aprovizionarea bucătăriei cu o mulțime de opțiuni sănătoase până la alegerea restaurantelor potrivite.
Reducerea porțiilor. Dacă ai reduce porțiile cu 10% -20%, ai pierde cu siguranță în greutate. Majoritatea porțiilor servite atât în restaurante, cât și acasă sunt mai mari decât ai nevoie.
Adăugă mai mulți pași. Mergi tot mai mult pe jos în fiecare zi pași până ajungi la 10.000 pe zi.
– Este posibil să slăbești sănătos fără a urma o dietă strictă?
Certainly! Managing uncertainty in life is a crucial aspect of staying healthy. It is possible to lose weight in a healthy way without following a strict diet. Focusing on balanced nutrition, regular physical activity, and positive lifestyle changes can lead to sustainable weight loss without the need for extreme dieting.
Este posibil să slăbești sănătos fără să renunți la cafea?
Este posibil să slăbești sănătos fără să renunți la cafea? Desigur, depinde de sedentarism și dietă. Cu toate acestea, dependenta de cafea poate fi un obstacol în procesul de slăbire. Reducerea treptată a consumului de cafea și înlocuirea cu alte surse de energie, precum exercițiile fizice regulate, poate contribui la un stil de viață echilibrat și sănătos.
Cum sa slabesti si sa NU te ingrasi dupa ce ai slabit!
De cele mai multe ori există două faze distincte ale pierderii în greutate: una în care pierzi în greutate și apoi alta în care câștigi înapoi. Dacă ai trecut vreodată prin asta, nu ești singurul.
Unele estimări sugerează că de la 80% la 95% dintre persoanele care pierd în greutate o recapătă în primele luni după ce au renunțat la dietă.
Când vine vorba de menținerea pierderii în greutate, nu poți controla unii factori care se complică, cum ar fi vârsta, sexul și genetica. Dar poți controla alegerile dvs. alimentare, cât de mult vă exercitați și cât de des stai sau te miști de-a lungul zilei.
Ce cauzează recâștigarea greutății
Pentru a ajuta la oprirea acestui ciclu , depune cel puțin aceeași cantitate de efot în menținerea kilogramelor pierdute.
Unele diete, în special cele care restricționează întregi grupuri de alimente, pur și simplu nu sunt durabile pe termen lung (în plus, adesea sunt nesănătoase). De îndată ce restricționezi ceva, s-ar putea să descoperi cum corpul începe să poftească și mai mult. Asta poate pune capăt rapid unei diete.
Un plan de exerciții nerealiste, să spunem că trecerea de la exerciții foarte mici la șapte zile pe săptămână la sală, poate avea un efect similar.
În timp ce s-ar putea să pierzi în greutate inițial, aceste programe de dietă extremă și exerciții fizice necesită modificări atât de drastice încât le poți urma doar pentru o perioadă scurtă de timp. În plus, nu înveți cum să creezi obiceiuri noi și sănătoase pe care le poți folosi pentru a merge mai departe.
Cum să slăbești și să previi creșterea în greutate?Reține următoarele sfaturi despre cum să slăbești sănătos fără dietă
Stabilește obiective realiste de pierdere în greutate, cum ar fi o un slăbit sănătos de la 0,5 până la 1 kilogram pe săptămână. Cei care slăbesc încet, mâncând mai puțin, tind să-și mențină greutatea pierdută.
Consumă mai puține calorii reducând porțiile și / sau scăzând cantitatea totală de grăsime pe care o consumai la 30% sau mai puțin din caloriile zilnice totale.
Nu sări peste mese.
Alegeți alimente bogate în fibre, cum ar fi pâinea integrală, cerealele, pastele, orezul, fructele și legumele.
Pentru a te asigura că mănânci sănătos, ține un jurnal alimentar corect. Notează tot ce mănânci sau bei. Fii sincer și corect, altfel jurnalul nu este la fel de util.
Consumați o varietate de alimente pentru a obține toți nutrienții de care aveți nevoie.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
„Nu știu ce să fac cu viața mea!” Dacă ai și tu acest gând, nu ești singurul. Ni se întâmplă tuturor să ajungem într-un punct în care să ne simțim blocați sau lipsiți de direcție. Poate fi rezultatul unor decizii greșite sau din incapacitatea de a lua decizii.
Dorești o Ședință de Terapie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
Nu poți să citești acum?
Ascultă acest articol cu ușurință
Această stare de a nu ști ce să faci în continuare se aplică multor oameni, la orice vârstă și în momente diferite din viața ta.
Fie că absolvim liceul, ne alegem cariera, ne recuperăm după o despărțire, suntem concediați sau ajungem la pensie, cu toții avem avem puncte în viața noastră în care s-ar putea să nu știm ce să facem în continuare.
Nu mă interesează ce faci tu pentru a-ți câștiga existența.
Vreau să știu ce foc arde în tine
Și dacă ai cutezanța să visezi la realizarea a ceea ce porți în inima ta.
-Oriah Mountain Dreamer
Care sunt semnele care indică faptul că imi irosesc viața?
Îți petreci prea mult timp făcând lucruri care nu îți sunt benefice
Jocuri video. Seriale. Mâncare în exces. Alcool. Toate petrecerile bifate. Și lista continuă. Uită-te serios la viața ta. Unde îți petreci majoritatea timpului? Cât de mult te ajută aceste activități? Te conduc spre o viață mai bună? Pun bazele unui viitor luminos? Dacă nu, atunci trebuie să îți reevaluezi activitățile de rutină și să începi să faci ceva mai productiv pentru viața ta.
Te plângi prea mult
Cunosc oameni care sunt copleșiți în mod constant de viață și nu încetează niciodată să se plângă. Ești unul dintre acei oameni? Te plângi de slujba ta, de șeful tău, de salariu, de vecinii tăi sau de soțul tău? Dacă o faci, atunci nu faci altceva decât să emani energie negativă.
Negativitatea nu schimbă lucrurile. Te ține blocat. Deci, schimbă-ți gândurile și vorbește mai mult despre ceea ce apreciezi în viața ta, nu despre ceea ce nu-ți place.
Nu îți hranești mintea
Dacă nu înveți continuu și nu evoluezi, atunci stagnezi și nu îți menții mintea activă. Provocările pozitive din viața ta îți vor extinde mintea și automat îți vor schimba viața.
Folosești un limbaj negativ
Așa cum a spus Henry Ford, „Fie că crezi că poți, fie că crezi că nu poți … în orice mod, ai dreptate”. Dacă îți spui că nu ești suficient de inteligent pentru a obține acea promovare sau pentru a începe o afacere, atunci ai dreptate.
Dacă îți spui că ești prea obosit pentru a depune eforturi pentru a-ți schimba viața, atunci ai dreptate. Orice îți spui tu devine realitatea ta. Monitorizează atent ceea ce îți spui, și vei constata că viața ta se potrivește cu gândurile tale.
Te simți neinspirat
Te pasionează ceva? Cunosc o mulțime de oameni care cred că nu au o pasiune. Dar nu este niciodată așa. Trebuie să fie ceva care îți place să faci. Deci, trebuie să redescoperi ceea ce te emoționează și apoi să faceți mai mult din asta.
Nu îți planifici viitorul
Deși este întotdeauna minunat să trăiești în „acum” și „să fii în acest moment”, uneori trebuie să privești înainte pentru a vedea unde vrei să mergi. Dacă nu ai un scop sau un plan, atunci ești ca o barcă care rătăcește fără scop în ocean, sperând să ajungă undeva bine.
Îți petreci prea mult timp cu oameni care nu contribuie la creșterea ta
Este ușor să rămâi blocat când ești înconjurat de oameni care nu te fac să te simți o persoană mai bună, dar în schuimb se hrănesc cu tot ce pot obține de la tine. Îmi place să-i numesc „Vampiri Energetici”. Îți sug viața și nu-ți dau nimic pozitiv în schimb. În schimb, caută oameni orientați spre creștere cu care să îți petreci timp de valoare.
Sigur, telefoanele mobile sunt gadget-uri super cool care produc încântare și o aparentă stare de bine. Deși este distractiv, gândește-te la tot timpul pe care îl pierzi cu telefonul. Dacă pierzi un tip semnificativ pe care ai putea să-l investești în activități mai utile – este timpul să-ți reevaluezi timpul petrecut online, dar și calitatea acestuia.
Cheltui bani pe lucruri care nu contează
Există o diferență între o „nevoie” și o „dorință”. Sunt sigur că am învățat cu toții asta la grădiniță. Cu toate acestea, în societatea actuală, am estompat destul de mult liniile (a se vedea # 8 … telefonul mobil). De fapt, există oameni care abia își plătesc chiria , dar au în continuare cele mai fanteziste gadgeturi de pe planetă.
Dacă te oprești să te gândești la asta, avem foarte puține lucruri de care avem nevoie. Mâncare, apă, adăpost și dragoste sunt câteva dintre aceste lucruri. Restul sunt doar bonusuri. Așadar, fii atent pe ce cheltui banii și vezi dacă poți face ajustări.
Nu ieși din zona de confort
Știu cât de ușor este să trăiești în zona de confort. De fapt, când merg la un restaurant familiar, comand mereu același lucru. Nu pentru că mi-e teamă să încerc ceva nou, ci pentru că îmi place mâncarea pe care o comand în mod normal. Dar nu despre acest tip de zonă de confort vorbesc. Vorbesc despre asumarea unui risc care îți poate îmbunătăți viața.
Dacă vreunul dintre aceste 10 puncte ți se potrivește și ție, nu dispera. Poți face modificări. Dar prima schimbare pe care trebuie să o faci este să scapi de ideea că nu o poți face. De multe ori, cel mai mare obstacol al tău este propriul tău proces de gândire. Deci, începe de aici. Schimbă-ți gândirea – apoi schimbă-ți viața!
Nu sunt capabil de nimic
Nu mă pricep la nimic …Nu sunt capabil de nimic…Nimic nu-mi iese bine…Nu știu ce să fac cu viața mea…
Dacă asta îți spui în ultima vreme, oprește-te. Oprește-te chiar acum, pentru că sunt numai minciuni pe care ți le spui spui singur.
Știai că, cu excepția narcisiștilor și a sociopaților, cam toată lumea suferă de sindromul impostorului?
Fiecare persoană de pe planetă suferă de un tip de stima de sine scăzută.
… dar puțini vor recunoaște acest lucru.
Pentru că e dureros să admiți că nu te simți mereu bine în pielea ta în viața ta, că e dificil să fii vulnerabil și să te arăți așa cum ești, să te dezgolești de slăbiciuni și frustrări inerte ființei umane.
Oamenii pur și simplu nu vor să recunoască eșecurile și slăbiciunile lor, deoarece toți încercăm atât de mult să reușim la ceva, orice, doar pentru o clipă.
Tot ce știm vreodată despre alte persoane este ceea ce aleg să împărtășească.
… și asta nu este o reprezentare completă a cine sunt ei cu adevărat.
Persoana pe care crezi că este cea mai talentată ființă pe care ai întâlnit-o vreodată s-ar putea lupta cu o boală dificilă sau cu probleme financiare grave.
Cei pe care îi admiri se compară și cu ceilalți și au propriile lor îndoieli de sine și sentimente de lipsă de valoare …
Deci, dacă poți, încearcă să renunți la acest ciclu de gânduri și să te focusezi pe lucrurile cu adevărat valoroase care îți formează personalitatea.
Toți suntem buni la ceva. Dacă îți iei un moment să stai în liniște și să fii sincer cu tine, vei găsi, fără îndoială, ceva minunat la care ești foarte bun.
Fii sincer cu tine însuți și încearcă să ieși în afara propriului corp și să vezi cum te-ar putea percepe alții pentru o clipă.
Mintile noastre pot fi cei mai răi dușmani ai noștri, mai ales atunci când ne criticăm aspru.
Frustrările, eșecurile personale sau profesionale și dificultățile de relaționare ne pot arunca în spirale descendente de stimă de sine scăzută.
Dar în aceste momente trebuie să fim cei mai plini de compasiune cu noi înșine.
Majoritatea dintre noi avem așteptări nerealiste pentru noi înșine pe care nu le-am visa niciodată să le avem pentru ceilalți, dar este mult mai ușor să fim plini de compasiune și blândețe față de cei dragi decât să arătăm aceeași tandrețe și bunătate față de noi înșine.
Știți ce este cu adevărat de ajutor în momente ca acestea?
Să apelezi la cei care te iubesc pentru un pic de întărire și atitudine pozitivă.
Nu stiu sa fac nimic
Dacă nu ești încă familiarizat cu conceptul de Wabi Sabi, caută mai multe informații. Este un concept japonez bazat pe frumusețea care există în imperfecțiune și impermanență.
Ceea ce iubim și apreciem nu trebuie să fie „perfect” pentru a fi minunat, frumos și apreciat.
Dorești o Ședință de Terapie?
Programează o ședință cu un specialist Puterea Minții.
S-ar putea să ai un standard ridicol de perfecțiune în ceea ce privește lucrurile de care te bucuri și pe care consideri că știi să le faci bine.
Încearcă să te eliberezi de acest lucru și să începi să apreciezi ceea ce faci în acest moment, mai degrabă decât rezultatul final.
Dacă îți place să desenezi, să pictezi, să tricotezi sau să scrii, nu contează dacă vei ajunge la o capodoperă sau cel mai mare roman scris vreodată.
… ceea ce contează este că faci ceva ce îți place și asta te face să te simți fericit.
Știți ce se întâmplă când investești timp și efort în ceva care te pasionează?
Ajungi să te pricepi la asta.
Dacă te-ai luptat să înveți o limbă, încearcă să urmărești un film în limba respectivă – s-ar putea să fii plăcut surprins să descoperi că înțelegi mai multe cuvinte decât ai fi crezut.
S-ar putea să doriți să vă așezați și să fiți foarte sinceri cu privire la ceea ce încercați să realizați și de ce vă faceți atât de greu cu voi înșivă.
Un alt lucru de reținut este că este posibil să nu fi descoperit încă ceea ce ești cu adevărat grozav.
Dacă ești frustrat de diferitele eforturi în care ai fost scufundat, încearcă să mergi într-o direcție complet diferită și încearcă ceva total nou.
Maica Tereza a avut câteva cuvinte înțelepte de spus despre măreție și, deși contextul ar putea fi diferit de ceea ce discutăm, sentimentul este același:
Nu toți putem face lucruri mari, dar toți putem face lucruri mici cu iubire mare.
Ce nu stiu despre mine?
Probabil că nu te cunoști la fel de bine pe cât crezi că o faci.
Perspectiva ta asupra ta este distorsionată.
„Sinele” tău stă în fața ta ca o carte deschisă. Doar privește în interior și citește: cine ești, aprecierile și antipatiile tale, speranțele și temerile tale; sunt toate acolo, gata să fie înțelese. Această noțiune este populară, dar este probabil complet falsă!
Cercetările psihologice arată că nu avem acces privilegiat la cine suntem. Când încercăm să ne evaluăm cu exactitate, intrăm într-o mare ceață.
Psihologul Universității Princeton, Emily Pronin, care este specializată în percepția de sine a omului și luarea deciziilor, numește credința greșită a accesului privilegiat „iluzia introspecției”.
Modul în care ne privim este distorsionat, dar nu ne dăm seama. Drept urmare, imaginea noastră de sine are în mod surprinzător puțin de-a face cu acțiunile noastre. De exemplu, putem fi absolut convinși că suntem empatici și generoși, dar totuși trecem indiferenți pe lângă o persoană care ne solicit ajutorul.
Motivul acestei viziuni distorsionate este destul de simplu, potrivit lui Pronin. Deoarece nu vrem să fim zgârciți, aroganți sau neprihăniți, presupunem că nu suntem niciunul dintre aceste lucruri. Drept dovadă, ea arată punctele noastre de vedere divergente despre noi înșine și despre ceilalți.
Nu avem probleme să recunoaștem cât de nedrept acționează colegul nostru de birou față de o altă persoană. Dar nu considerăm că ne-am putea comporta în același mod: pentru că intenționăm să fim buni din punct de vedere moral, nu ne vine niciodată în minte că și noi am putea fi la fel de nedrepți.
Perspectiva celorlalți despre tine
Multe cercetări indică faptul că cei mai apropiați și dragi oameni nouă ne văd adesea și mai bine decât ne vedem pe noi înșine.
După cum a arătat psihologul Simine Vazire de la Universitatea din California, în special două condiții pot permite altora să recunoască cine suntem cu adevărat cel mai ușor:
În primul rând, când sunt capabili să „citească” o trăsătură din caracteristicile exterioare și, în al doilea rând, atunci când o trăsătură are o valență pozitivă sau negativă clară (inteligența și creativitatea sunt evident de dorit, de exemplu; necinstea și egocentricitatea nu sunt).
Evaluările noastre despre noi înșine se potrivesc cel mai mult cu evaluările altor persoane atunci când vine vorba de caracteristici neutre.
Caracteristicile în general cele mai citibile de către alții sunt cele care ne afectează puternic comportamentul. De exemplu, persoanelor care sunt sociabile în mod natural le place să vorbească și să caute companie; nesiguranța se manifestă adesea în comportamente cum ar fi strângerea mâinii sau evitarea privirii cuiva.
Suntem frecvent orbi de efectul pe care îl avem asupra celorlalți, deoarece pur și simplu nu vedem propriile noastre expresii faciale, gesturi și limbajul corpului.
Abia știu că ochii mei care clipesc indică stres sau că prăbușirea posturii mele trădează cât de mult mă cântărește ceva. Deoarece este atât de dificil să ne observăm pe noi înșine, trebuie să ne bazăm pe observațiile altora, în special a celor care ne cunosc bine. Este greu să știm cine suntem, cu excepția cazului în care alții ne anunță cum îi afectăm.
– Care sunt modalitățile de a-ți găsi scopul în viață atunci când te simți pierdut?
Atunci când te simți pierdut și îți cauți scopul în viață, este important să explorezi diferite modalități. Poți să te dedici pasiunilor tale, să încerci activități noi sau să îți faci timp pentru meditație și auto-reflecție. De asemenea, este important să înveți cum să îți faci prieteni, pentru a-ți împărtăși perspectivele și a găsi sprijin în căutarea ta.
Ce activități să faci pentru a-ți găsi răspunsuri și direcții în viață?
Pentru a-ți găsi răspunsuri și direcții în viață, poți încerca meditația, introspecția sau chiar terapia. De asemenea, poți încerca să faci mișcare regulat, precum yoga sau alergatul, pentru a-ți clarifica gândurile și a obține o slăbire sănătoasă fără dietă.
Ce este de facut cand nu stiu ce sa fac cu viata mea? Incotro o apuc?
Începe cu pași mici și cu o provocare de 30 de zile
Pentru a-ți reprograma mintea conștientă și a nu mai spune „Nu știu ce să fac cu viața mea”, îți propui o provocare de 30 de zile.
Ai putea întreba, de ce 30 de zile? Pentru că așa pașii mici pe care îi faci devin treptat obiceiurile tale puternice.
Stabilirea unui termen limită are un efect puternic asupra motivației. Cercetările au arătat de nenumărate ori că termenele, chiar și cele autoimpuse, pot reduce amânarea și pot duce la o mai bună luare a deciziilor.
Încearcă să stabilești unul sau trei obiective care trebuie atinse în timpul provocării tale de 30 de zile. Poate vrei să înveți programare. Stabilește-ti obiective săptămânale legate de cursurile online gratuite și, până la sfârșitul lunii, vei avea la dispoziție o mulțime de cunoștințe.
Sau poate vrei să petreci mai mult timp cu copiii tăi. Fă-ți un obiectiv pentru a avea o noapte de familie în fiecare săptămână, în care să le oferi toată atenția copiilor tăi. Poți chiar să îi lași să te ajute să planifici ceea ce vei face în acea noapte specială.
Atingerea acestor obiective după o lună îți va oferi încrederea și convingerea de sine pentru a continua. De asemenea, te va ajută să eviți să nu faci nimic în timp ce te simți că nu știi ce să faci cu viața ta.
Fii dispus să faci sacrificii pe termen scurt
Chiar acum probabil te simți pierdut; nu știi ce să faci cu viața ta și vrei să ajungi într-un loc unde o faci. Cu toate acestea, între locul în care ești acum și locul în care vrei să fii, există un drum greu de parcurs.
Disconfortul este ceva care a fost deja menționat, dar altceva cu care s-ar putea să trebuiască să te obișnuiești este sacrificiul.
Vezi, avem doar atât de mult timp și energie la dispoziție și, deși este posibil să găsești în prezent modalități de a le folosi pe amândouă, dacă dorești să faci acest salt către o viață mai împlinită, aproape sigur va trebui să renunți la unele dintre lucrurile pe care le considerați în prezent vitale.
Poate că, după ce îți faci cercetările și îți pui întrebările corecte, vei decide că vrei să începi o afacere. Dar nu aveți încă banii necesari pentru a-i scoate de la sol. Este posibil să trebuiască să depuneți ore suplimentare la locul de muncă curent, să fiți mai cumpătat cu cheltuielile și chiar să renunțați la luxurile actuale, cum ar fi mașinile flash și sărbătorile străine, pentru a vă face visul o realitate.
Trebuie să fiți dispus să renunțați în prezent pentru a prospera în viitor, pentru că, dacă nu sunteți, vă veți lupta să vă schimbați situația și să vă deplasați pe calea spre fericire.
Antrenează-ți corpul și mintea
Să nu știi ce vrei este mult mai bine decât să știi exact ce vrei, dar să nu poți obține, măcar ai speranță.
M-am confruntat odată cu un moment foarte provocator și emoțional; tot ce puteam face era să mă gândesc la ce trebuia să fac pentru a ajunge la ziua următoare.
Pentru mine, în acest moment dificil, când îmi spuneam „nu știu ce să fac cu viața mea”, exercițiul a fost soluția pentru a mă ajuta să trec peste acea perioadă.
În fiecare dimineață alarma mea suna la 6 dimineața. Aveam echipamentul pregătit lângă pat. Mă îmbrăcam, ieșeam pe ușă și începeam să alerg 45 de minute.
Pentru o lungă perioadă de timp, a fost greu să mă ridic din pat și să mă duc să alerg, pentru că voiam doar să mă ascund. De-a lungul timpului, am început să aștept cu nerăbdare alergarea mea de dimineață, deoarece mă simțeam mai energizat și dormeam mai bine.
Ce ar trebui să fac cu viața mea? Mișcă-te!
Este posibil să nu fie o cursă de dimineață, dar găsește o modalitate de a te mișca în timp ce îți clarifici gândurile și îți îmbunătățești atitudinea general.
Numeroase studii au descoperit că exercițiile fizice reduc simptomele depresiei, ceea ce te poate ajuta să creezi spațiul din minte în care să îți planifici următorii pași din viață.
Laura Badea este Consilier pentru Dezvoltare personală și Specialist în Activitatea de Coaching, acreditate de Ministerul Muncii și Educației din România.
Setari
Logout
9 sfaturi despre cum să slăbești sănătos fără exerciții fizice
Cum să slăbești sănătos și să-ți gestionezi greutatea?
Pentru a pierde în greutate, este util așadar să îți schimbi gândirea. Gestionarea greutății înseamnă schimbarea stilului de viață.
Pentru a avea succes, conștientizează rolul pe care îl joacă mâncarea în viața ta și învață cum să folosești gândirea pozitivă și strategiile de abordare comportamentală pentru a-ți gestiona alimentația și greutatea.
Pentru a te ajuta să începi, iată câteva sfaturi despre 
